Deși ocupă doar 3% din suprafață Pământului, orașele sunt responsabile pentru între 60 și 80% din cantitatea de emisii de gaze cu efect de seră, produc 50% din deșeurile generate la nivel global și consumă 75% dintre resursele naturale folosite. Există însă orașe care au reușit să-și reducă amprenta de carbon prin eficientizare energetică.
Compania australiană Halfprice a realizat un top al celor mai performante 10 orașe din lume în ceea ce privește eficiența energetică. Reykjavík, Portland, Vancouver, Copenhaga, San Francisco, Oslo, Londra, Boston Malmo și New York sunt orașele care s-au făcut remarcate. Iată pentru ce:
Reykjavík, capitala Islandei, le furnizează celor 120.000 de locuitori căldură, electricitate și apă caldă cu ajutorul centralelor hidroelectrice și geotermale. În plus, încă din anul 2000, autoritățile au început să înlocuiască autobuzele din sistemul de transport public cu autobuze alimentate cu hidrogen, a căror singure emisii sunt sub formă de apă. Până în 2050, și-au propus să renunțe total la combustibili fosili.
Orașul Porland, din Statele Unite, încurajează folosirea bicicletei ca mijloc de transport și economisește energie prin înlocuirea becurilor din sistemul de iluminat stradal cu becuri LED. De asemenea, a renunțat în anii 1970 la o autostradă cu 6 benzi, pentru a construi un parc de 15 hectare pe malul râului Willamette. Autoritățile și-au propus deja să folosească doar energie din surse regenerabile în viitor.
În Vancouver, Canada, 90% din energia consumată este produsă în centrale hidroelectrice, iar restul, de 10%, este obținută cu ajutorul vântului, soarelui sau a valurilor. În 2012, autoritățile și-au propus să facă din Vancouver cel mai verde oraș al lumii, până în 2020.
Copenhaga deține o impresionantă fermă eoliană offshore, iar o treime dintre cetățenii orașului folosesc bicicleta ca principal mijloc de transport. În ultima vreme, locuitorii au construit numeroase grădini pe acoperișurile clădirilor, făcând ca apa să fie absorbită mai ușor, iar sistemul de canalizare să fie mai puțin solicitat. Autoritățile și-au propus să facă din Copenhaga prima capitală cu amprentă neutră de carbon din lume.
San Francisco reciclează 3 sferturi din deșeurile generate de cei peste 840.000 de locuitori. În plus, a interzis folosirea pungilor de plastic non-reciclabile și a susbstanțelor chimice suspecte. Orașul nu se remarcă însă doar prin politicile sale referitoare la managementul deșeurilor. 20% din suprafața sas e acoperită de spații verzi, iar folosirea mașinilor electrice este ceva comun. Recent, administrația locală a votat un program de investiții de 100 de milioane de lei, pentru susținerea dezvoltării panourilor solare, pentru eficientizare energetică și instalarea de turbine eoliene pentru facilitățile publice.
Oslo deține un sistem de încălzire bazat în proporție de 80% pe energie regenerabilă, obținută în mare parte prin combustia propriului gunoi. De asemenea, a implementat un sistem inteligent de iluminare, care permite ajustarea luminilor în funcție de vreme și de condițiile de trafic, ceea ce ajută la economisirea energiei. Până în 2030, autoritățile și-au propus o reducere a emisiilor de gaze cu effect de seră cu 50%, iar până în 2050 vor să își neutralizeze impactul asupra mediului.
Londra a început deja tranziția către surse de energie mai eficiente, produse pe plan local. Astfel, și-a propus să asigure 25% din necesarul energetic. O bună sursă este sistemul de ferme eoliene offshore, Londra fiind deținătoarea a 10 dintre cele 25 de astfel de ferme din întreaga lume. Administrația locală și-a mai propus să limiteze emisiilede gaze cu efect de seră, prin introducerea unor taxe mari pentru mașinile poluatoare și prin scutirea de taxe a deținătorilor de mașini electrice.
În 2009, administrația orașului Boston a introdus o reglementare prin care obligă deținătorii de clădiri mari și medii să își raporteze consumul de energie și apă. Astfel, speră să reducă cererea de energie cu 200 de MW până în 2017. De asemenea, autoritățile și-au propus să reducă emisiile de gaze cu effect de sera cu 80% până în 2050.
În Malmo, un oraș din Suedia, autoritățile au construit case și birouri alimentate doar cu energie din surse regenerabile, produsă la nivel local, pentru 10.000 de locuitori și 20.000 de angajați. În viitor, vor introduce măsuri pentru eficientizarea managementului deșeurilor, pentru reducerea nevoii de transport și pentru restaurarea biodiversității.
New York este printre cele mai eficiente orașe din SUA atunci când vine vorba de consumul de energie. Acest lucru este posibil datorită sistemului de transport public, sistemului de locuințe multifamiliale și a cartierelor mixte. Administrația a înlocuit 11.000 de becuri care semnalizau traficul cu diode luminoase eficiente energetic, care consumă cu 90% mai puțină energie decât sistemele convenționale. Până în 2017, și-a propus să-și dubleze rata de reciclare, care astfel să ajungă la 30%.
