Creșterea necontrolată a populației, emisiile de gaze cu efect de seră, pierderea biodiversității și exploatarea necontrolată a resurselor Pământului sunt doar câteva dintre problemele cu care se confruntă Planeta. Aflați cum influențează acestea, dar și ce alte amenințări completează topul.
În contextul viitoarei conferințe ONU de la Paris, auzim aproape zilnic de schimbările climatice și de impactul lor asupra mediului și a comunităților. V-ați întrebat vreodată care sunt însă factorii cei mai periculoși pentru Planetă?
Publicația Planet Earth Herald a realizat un top al celor mai grave probleme care pun presiune pe mediul înconjurător și le-au ilustrat pe fiecare cu câte un material video. Printre acestea, se numără creșterea necontrolată a populației, emisiile de gaze cu efect de seră, pierderea biodiversității și exploatarea necontrolată a resurselor Pământului.
- Populația
Populația lumii s-a triplat în ultimii 60 de ani: a ajuns de la 2,5 miliarde de locuitori în 1950 la 7 miliarde în 2012. Natura este sacrificată pentru a face loc unor noi așezări umane, iar Pământul nu face față ritmului în care oamenii consumă resursele. La consumul actual, am avea nevoie de o planetă și jumătate pentru a ne satisface nevoile, de multe ori nejustificate.
- Schimbările climatice
Mulți cercetători consideră că ritmul în care planeta se modifică din cauza încălzirii globale nu mai are cale de întoarcere. Se pare că nu avem șanse prea mari să menținem creșterea temperaturilor sub 2 grade Celsius, chiar dacă țările își asumă obiective ambițioase de reducere a emisiilor. În acest moment, producem în fiecare an 50 de miliarde de tone de dioxid de carbon, iar cercetătorii preconizează că această cantitate va crește la aproximativ 55-60 de miliarde, până în 2030.
Specialiștii de la Grantham Research Institute cred că, dacă am reduce emisiile cu 36 de miliarde de tone, am avea doar 50% șanse să ținem creșterea temperaturilor sub limita de 2°C. Conform Climate Action Tracker, actualele angajamente vor determina creșterea temperaturilor cu 2.7°C.
- Pierderea biodiversității
Conform unui raport al Agenției Europene de Mediu, biodiversitatea este în continuare în declin. 60% dintre speciile evaluate și 77% dintre habitatele evaluate au înregistrat o stare de conservare nefavorabilă. Europa nu este pe drumul cel bun înspre îndeplinirea obiectivului de stopare a pierderii biodiversității până în 2020.
Extrem de afectate de schimbările climatice sunt habitatele marine. WWF avertiza într-un raport că avem de 2 ori mai puține viețuitoare marine decât în 1970. Conform oamenilor de știință de la Centrul Național pentru Studii Științifice din Franța, aceste habitate vor suferi importante schimbări de biodiversitate chiar și în condițiile în care obiectivul fixat de ONU privind limitarea încălzirii globale la 2 °C va fi atins.
Ritmul în care pierdem specii i-a determinat pe cercetători să considere că ne aflăm la a șasea mare extincție a viețuitoarelor Pământului.
- Impactul fosforului și nitrogenului
Se tot vorbește de faptul că activitățile umane sunt mari generatoare de dioxid de carbon, însă nu și despre emisiile rezultate din utilizarea nitrogenului. În fiecare an, oamenii convertesc aproximativ 120 de milioane de tone de nitrogen din atmosferă în nitrați, pe care îi folosesc ca fertilizatori în agricultură sau ca aditivi în mâncare.
Ceea ce elimină culturile în urma acestui proces are un efect negativ asupra fitoplanctonului din oceane, care este responsabil pentru producerea unei mari părți a oxigenului din aer.
- Apa
În prezent, o treime din populația Pământului nu are acces la surse de apă potabilă. Cercetătorii estimează că proporția va ajunge la 2 treimi până în 2050. Conform celor mai pesimiste estimări, apa va ajunge să fie un bun de lux, precum aurul sau petrolul.
- Acidifierea oceanelor
Aciditatea oceanelor crește odată cu emisiile de dioxid de carbon. Oceanele absorb 25% din aceste emisii, care, combinate cu alte elemente din apă, formează compuși precum acidul carbolic. În ultimii 250 de ani, aciditatea a crescut cu 30%, iar până în 2100 se estimează că va crește cu 150%.
Efectul pe care acest fenomen în are asupra crustaceelor sau planctonului poate fi comparat cu cel pe care îl are osteoporoza asupra oaselor noastre: acidul dizolvă efectiv scheletele viețuitoarelor. Dezechilibrele pe care acidifierea oceanelor le va cauza ar putea fi cele mai severe din istorie.
- Poluarea
Poluarea din marele orașe afectează calitatea vieții locuitorilor, dar și ecosisteme aflate la zeci de kilometri distanță. Substanțe toxice precum metale grele, nitrați și plastic ajung, inevitabil, în pământ și în ape. Poluarea ne afectează atât sănătatea, cât și bugetele.
Un studiu publicat în revista Annals of Neurology arată că expunerea la poluarea aerului poate grăbi îmbătrânirea creierului, pe lângă favorizarea a zeci de boli deja cunoscute (astm, cancer etc.). Pentru a lupta împotriva efectelor poluării, Franța cheltuie, de exemplu, 100 de miliarde de euro anual.
- Distrugerea stratului de ozon
Principala cauză a distrugerii stratului de ozon o reprezintă emisiile chimice care conțin cloruri și bromuri. Acestea ajung în atmosferă și descompun ozonul, ceea ce creează găuri prin care pot pătrunde raze dăunătoare de UV. Cea mai mare gaură din stratul de ozon cunoscută se află deasupra zonei Antarctice.
În încercarea de a stopa fenomenul, numeroase țări au interzis folosirea clorofluorocarburilor în procesele industriale. Se pare că un singur atom de clorură poate descompune 100.000 de molecule de ozon.
- Pescuitul excesiv
Se estimează că, dacă vom pescui în ritmul actual, până în 2050 nu vom mai avea pești în mări și oceane. Peste 80% dintre pescăriile lumii supra-exploatează resursele. Deja 90% dintre speciile de mari prădători sunt pe cale de dispariție.
- Deforestarea
Conform Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), pierdem annual 7,3 milioane de hectare de pădure. Începând cu 1990, jumătate dintre pădurile existente au fost distruse. În Amazon, în ultimii 50 de ani s-a defrișat deja 17% din teritoriu, pentru a face loc fermelor de vite.
Deși este greu să realizezi un top ale celor mai grave probleme care amenință mediul înconjurător, un lucru este cert: toate sunt cauzate de activitatea umană și de creșterea populației.
