Peste 65.000 de operatori economici s-au înregistrat în platforma Sistemului Garanţie-Returnare (SGR), iar momentan continuă semnarea contractelor, în timp ce centrele de sortare și numărare sunt planificate pentru operaționalizare anul viitor, a afirmat, miercuri, la Conferința Green Report „Managementul deșeurilor: SGR funcțional în România”, directorul general şi preşedintele Directoratului RetuRO, compania care administrează SGR, Gemma Webb. La rândul său, ministrul mediului, Mircea Fechet, a catalogat debutul SGR ca fiind „cel mai bun lucru care s-a întâmplat în materia circularității” în România în ultimii 30 de ani și a spus că ținta de colectare pentru ambalajele de băuturi va ajunge la 90% în 2026.
„Când mă uit înapoi, îmi dau seama că timpul a trecut foarte repede. Suntem acolo unde plănuiam să fim într-un proiect atât de complex. Avem piloni diferiţi, cum ar fi sistemul IT sau pornirea facilităţilor. Prima facilitate a fost deja lansată în judeţul Cluj, iar următoarea va fi deschisă în Timiş, în curând. De asemenea, avem peste 65.000 de operatori economici înregistraţi pe platformă, iar momentan se semnează contracte. În plus, avem peste o mie de producători şi importatori care au semnat contractele specifice şi aceştia îşi înregistrează produsele în sistem. Deci, fiecare element funcţionează, se mişcă, însă va dura un timp. Începem cu un sistem care, în decembrie şi în ianuarie, va fi testat. Pe măsură ce vedem problemele şi erorile care apar, le vom rezolva, ca să mergem mai departe. Cel mai important lucru este că ne concentrăm pe beneficii şi acesta este beneficiul pe care îl aducem României, în lunile următoare„, a spus Webb.
Momentan un singur centru de numărare și sortare a fost deschis la Bonțida, Cluj. Mai multe informații aici: Primul centru de stocare și numărare al SGR a fost inaugurat
La rândul său, Mircea Fechet a spus că SGR este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în materia circularităţii, a reciclării şi a gestionării responsabile a deşeurilor în România, în ultimii 30 de ani.
„Probabil că puţini înţeleg, punându-se în locul meu, un astfel de sentiment, precum cel pe care l-am avut atunci când am pus pentru prima oară un PET într-un astfel de RVM şi am primit primul tichet de 50 de bani, care pentru mine înseamnă foarte mult şi pe care probabil că îl voi păstra multă vreme de aici încolo. A fost un moment important pentru mine şi un moment important pentru modul în care gestionăm ambalajele de deşeuri în România. Cred că nu exagerez când spun că este cel mai bun lucru care s-a întâmplat în materia circularităţii, a reciclării, a gestionării responsabile a deşeurilor în ultimii 30 de ani în ţara noastră. Încerc să rămân cu picioarele pe pământ, încerc să înţeleg şi mai bine în fiecare zi ce mai avem de făcut, pentru că nu o dată am spus faptul că munca grea de azi încolo începe. Sistemul va avea nevoie de un timp sper nu prea îndelungat de aşezare, timp în care producătorii mai mici, care se descurcă mai greu, se adaptează mai uşor la elementele de noutate„, a spus Fechet.
Ministrul de resort a subliniat că are încredere în consumatorii români că vor contribui la atingerea ţintelor de reciclare şi de a avea un mediu mai curat. Potrivit oficialului, un scop de bază este ca, la 30 iunie 2024, pe rafturile magazinelor să fie comercializate numai băuturi în ambalaje SGR.
„Eu sunt optimist şi cred că, deşi ne-am mai relaxat puţin acum că merg şi RVM-urile, merge şi sistemul IT, am inaugurat deja un prim centru de sortare şi de numărare şi tot ceea ce ne trebuie să spunem e că sistemul s-a născut cu bine. Înţeleg că urmează o perioadă în care trebuie să fim extrem de precauţi. N-aş numi o perioadă critică, dar cred că viitoarele săptămâni şi viitoarele luni sunt vitale. Ceea ce îmi doresc este ca, la 30 iunie (2024 – n. r.), rafturile magazinelor să fie pline cu băuturi în ambalaje SGR, centrele de colectare, centrele de sortare şi de numărare să fie funcţionale şi să avem deja primele cifre care să demonstreze eficienţa acestui sistem. Performanţa pe care o aşteptăm de la sistem este de a colecta cel puţin 65% din ambalajele puse pe piaţă, ambalajele SGR, în 2024, peste 80% în 2025 şi peste 90% în 2026, urmând să păstrăm acest ritm pe întreaga durată de viaţă a sistemului. Sunt nişte ţinte extrem de ambiţioase din punctul meu de vedere, dar în acelaşi timp sunt ţinte pe care eu le consider a fi realizabile, chiar dacă, raportându-ne la dezastrul pe care astăzi îl vedem în modul în care ne îndeplinim ţintele de colectare separată, pare că pasul înainte pe care îl facem este extrem de mare, dar rămân în continuare optimist„, a susţinut Mircea Fechet.
Prețul produselor la raft nu crește
La rândul său, preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate (APBR), Alice Nichita, a ținut să sublinieze că prețul la raft al produselor nu va crește o dată cu costul de gestionare a ambalajelor cu sigla SGR. APBR este parte a RetuRo.
„Unul dintre veniturile sistemului este valoarea materialului pe care îl va obţine prin vânzarea la reciclator. Prin colectarea prin Sistemul de Garanţie-Returnare se asigură această necontaminare şi o puritate, de fapt, a ambalajului, care va ajunge la reciclare, calitatea materialului reciclat fiind mult mai bună decât a materialul pe care îl avem acum colectat şi sortat în staţiile de sortare. E foarte important de înţeles faptul că ambalajele şi costul de gestionare a ambalajelor nu va creşte preţul final al produselor. Aş vrea să subliniez asta şi să o spun răspicat. Tocmai de aceea avem şi obligaţia de a stipula garanţia separat cu eticheta produsului la raft, tocmai pentru că garanţia, cum îi spune şi numele, va fi recuperată odată ce te întorci şi returnezi ambalajul. Deci, partea de cost al produsului nu va fi influenţată de Sistemul de Garanţie-Returnare. Asta nu înseamnă că nu vedem, în ultimii doi ani, o creştere accentuată şi foarte rapidă a materiilor prime, a costurilor la energie, a inflaţiei. Toate acestea sunt elemente care influenţează costul final al produsului, dar aş vrea să înţelegem şi oarecum să separăm aceşti factori care influenţează costul final al produsului de Sistemul Garanţie-Returnare„, a spus Nichita. Unul dintre obiectivele industriei este de a reîntoarce materia reciclată cât mai mult în ambalajele puse ulterior pe piaţă, potrivit lui Nichita.
SGR a fost implementat în România începând cu data de 30 noiembrie 2023, moment din care românii plătesc o garanţie de 50 de bani când cumpără o băutură îmbuteliată (apă, băuturi răcoritoare, bere, cidru, vin, băuturi spirtoase) de la un comerciant. Ulterior, după golirea ambalajului, consumatorul trebuie să îl aducă într-unul dintre punctele de returnare organizate de comercianţi şi primește pe loc valoarea garanţiei plătite iniţial, fără a fi condiţionat de prezentarea bonului fiscal.
Citește și: Astăzi demarează SGR. Majoritatea românilor au auzit de el, dar există confuzii cu privire la funcționare
Guvernul a adoptat tarifele de administrare și gestionare a ambalajelor SGR
