Un studiu recent realizat de Harvard a arătat că 43% dintre respondenții de toate vârstele aruncă alimentele cu mult înainte de termenul de valabilitate, însă tinerii sunt cei mai înclinați să se bazeze exclusiv pe etichete, fără a-și folosi simțurile pentru a verifica siguranța produselor.
Această practică contribuie semnificativ la risipa alimentară, evidențiind o înțelegere greșită a termenilor de pe ambalaje și pierderea unor obiceiuri esențiale, cum ar fi utilizarea resturilor alimentare.
Cercetarea a relevat că, din ce în ce mai mult, tinerii din generațiile Z și Mileniali își bazează deciziile legate de risipa alimentară exclusiv pe datele de expirare de pe ambalaje, fără a utiliza simțurile proprii, cum ar fi mirosul, gustul sau aspectul produsului, pentru a evalua dacă este încă sigur pentru consum.
Oamenii de știință susțin că tinerii risipesc mai multe alimente deoarece nu au cultivat niciodată propria hrană și nu au trăit într-o lume fără etichete cu termene de valabilitate.
Aceste rezultate ridică semne de întrebare cu privire la înțelegerea corectă a termenilor de pe etichetele alimentare și la impactul acestui comportament asupra risipei alimentare la nivel global.
Rezultatele studiului: o dependență crescută de etichetele alimentare
Studiul, desfășurat pe un eșantion de 2.000 de persoane, a arătat că 43% dintre respondenți aruncă alimentele înainte de data de expirare menționată pe ambalaj.
Acest comportament a devenit mai frecvent în ultimii ani, înregistrând o creștere de șase puncte procentuale față de 2016.
Majoritatea persoanelor din generațiile Z și Mileniali sunt mult mai influențate de etichetele care indică „data optimă de consum”, „folosiți până la” sau „afișare până la” decât persoanele mai în vârstă, care sunt mai înclinate să își folosească simțurile pentru a verifica dacă un aliment este încă sigur de mâncat.
Astfel, se creează o risipă inutilă, în special pentru alimentele care sunt, de fapt, încă bune de consumat.
Confuzia între termenii de pe etichete: „folosiți până la” versus „data optimă pentru consum”
Profesorul Emily Broad Lieb, directorul fondator al Clincii de Drept Alimentar și Politici de la Harvard, subliniază că o mare parte din această risipă provine din înțelegerea greșită a etichetelor alimentare.
Termenii „folosiți până la” și „data optimă de consum” sunt adesea considerați indicatori de siguranță alimentară, dar, de fapt, aceștia se referă la calitatea produsului și nu la siguranța sa.
„Generațiile tinere nu realizează că aceste date sunt doar ghiduri orientative, nu semne de siguranță”, explică profesorul Lieb.
„În absența cunoașterii despre proveniența alimentelor și a modului în care sunt păstrate, tinerii se bazează mult mai mult pe etichete și mai puțin pe simțurile proprii”, a completat acesta.
Pierderile de abilități tradiționale: Cum au uitat tinerii să-și folosească simțurile
Dr. Lara Ramdin, expert în risipa alimentară și membru al Asociației Alimentelor Upcycled, adaugă o altă dimensiune acestei probleme.
Potrivit acesteia, tinerii au pierdut capacitatea de a evalua alimentele folosindu-și simțurile în mod corect.
„Ne bazăm prea mult pe data de expirare și am uitat cum să privim, să mirosim sau să gustăm un aliment pentru a verifica dacă este încă bun de consumat”, spune Ramdin.
„De exemplu, o conservă de alimente care are doi sau trei ani de la producție va fi, în majoritatea cazurilor, în continuare sigură, chiar dacă nu va mai fi la fel de gustoasă.”
Potrivit studiului, adolescenții și tinerii cu vârste între 13 și 28 de ani se bazează cel mai mult pe etichetele cu termene de valabilitate.
Această dependență de etichete și neînțelegerea funcției lor poate duce la risipa unor produse alimentare care nu sunt, de fapt, periculoase pentru sănătate.
Un alt aspect al problemei: pierderea abilității de a folosi resturile alimentare
Un alt factor important care contribuie la risipa alimentară este pierderea abilității de a utiliza resturile alimentare.
Dr. Ramdin subliniază că rețetele tradiționale, menite să valorifice surplusul alimentar, cum ar fi „mâncarea din resturi” (un preparat din legume și carne rămase de la alte mese), au fost aproape complet uitate de noile generații.
„Nu mai planificăm mesele, cumpărăm prea mult și nu știm cum să folosim resturile alimentare. Asta duce la o risipă inutilă”, afirmă Dr. Ramdin.
În această eră a consumului rapid și al abundenței, tinerii nu mai sunt învățați să aprecieze și să reutilizeze alimentele care pot fi transformate în noi preparate.
Siguranța alimentară: Când este riscant să consumi alimentele după termenul de valabilitate
Agenția pentru Standarde Alimentare din Marea Britanie subliniază că anumite alimente, cum ar fi carnea crudă, păsările de curte, peștele și produsele lactate, pot prezenta riscuri pentru sănătate dacă sunt consumate după „data limită de consum”.
De aceea, aceste produse nu trebuie consumate după data menționată pe etichetă, chiar dacă arată sau miros în regulă.
Pe de altă parte, alimentele care trec de „data optimă de consum” nu sunt periculoase, dar pot să nu mai fie la fel de bune la gust sau textură.
Specialiștii subliniază că nu îndeamnă oamenii să consume alimente nesigure, dar îi încurajează să își folosească simțurile pentru a evalua produsele înainte de a le arunca.
Mirosul, aspectul și gustul sunt indicatori esențiali care pot ajuta la reducerea risipei alimentare, în locul unei încrederi oarbe în etichetele de pe ambalaje.
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) estimează că aproximativ o treime din producția globală de alimente se pierde sau se risipește de-a lungul lanțului de aprovizionare.
De asemenea, în fiecare an, în Uniunea Europeană se irosesc aproape 59 de milioane de tone de alimente, echivalentul a 131 kg per locuitor.
România conduce clasamentul risipei alimentare în Uniunea Europeană, ocupând primul loc, cu aproximativ 2,5 milioane de tone de alimente irosite în fiecare an.
Potrivit ONU, risipa alimentară generează pierderi de 940 de miliarde de dolari anual la nivel global și este responsabilă pentru peste 10% din totalul emisiilor de gaze cu efect de seră, provenite din alimentele procesate, dar neconsumate.
Studiul realizat de Universitatea Harvard arată importanța unei înțelegeri corecte a termenilor de pe etichetele alimentare și a utilizării simțurilor proprii pentru a evalua siguranța alimentelor.
În acest fel, risipa alimentară poate fi redusă semnificativ, iar gestionarea mai responsabilă a alimentelor va contribui la protejarea resurselor naturale și la un mediu mai sustenabil.
Studiul a fost publicat în The Telegraph.
CITIŢI ŞI:
Românii nu își permit produse cu etichete ecologice, dar le critică fără să știe exact ce înseamnă
#eatsmart #studiuharvard #generatiaz #milieniali #risipaalimentara #etichete #foodwaste #foodlabels #savefood #youthconsumption #educatiealimentara #datalimitadeconsum #mancaredinresturi #dataoptimădeconsum #folosițipânăla #afișarepânăla
