Prevederile Parteneriatului Trans-Pacific au fost publicate ieri de către administrațiile din Noua Zeelandă și SUA, după mai bine de 5 ani de negocieri secrete. Specialiștii care le-au analizat spun că îngrijorarea lor anterioară era justificată, „protejarea mediului” fiind unul dintre capitolele cu prevederi prea laxe.
Controversatul acord comercial internațional semnat în luna octombrie de 12 state din zona Pacificului a fost în sfârșit făcut public. Textul Parteneriatului Trans-Pacific (TPP) poate fi consulat pe site-ul Ministerului Afacerilor Externe și Comerțului al Noii Zeelande.
Acordul a fost aspru criticat pentru lipsa de transparență și pentru prevederile despre care se credea că ar putea limita accesul populației la medicamente generice mai ieftine, ar permite companiilor să ceară daune statelor pentru modificări ale legislației care le-ar putea cauza pierderi de profit și ar îngrădi drepturile și libertățile consumatorilor.
În ciuda presiunilor publice, SUA, Japonia, Australia, Brunei, Canada, Chile, Malaysia, Mexic, Noua Zeelandă, Peru, Singapore și Vietnam l-au semnat în data de 5 octombrie 2015, după 5 ani de negocieri secrete. China, actor important în zona Pacific, nu a fost invitată să facă parte din tratat, întocmai pentru a i se limita puterea economică în regiune.
O parte din textul acordului, și anume capitolul despre proprietatea intelectuală, a fost obținut și publicat în cursul lunii trecute de Wikileaks. Acum, după publicarea întregului text, mai multe organizații și-au exprimat îngrijorarea față de lipsa unor prevederi referitoare la limitarea schimbărilor climatice.
Prevederile TPP legate de mediu, insuficiente
Iată câteva dintre prevederile pe care statele semnatare s-au angajat să le respecte în ceea ce privește protejarea mediului înconjurător:
- Părțile recunosc importanța pe care o au politicile și practicile de mediu și de schimb reciproc pentru îmbunătățirea protejării mediului și pentru asigurarea unei dezvoltări sustenabile.
- Părțile recunosc dreptul suveran al celorlalte țări de a-și stabili propriile niveluri de protecție, priorități, legi sau politici referitoare la protejarea mediului înconjurător, dar și de a le modifica așa cum consider de cuviință.
- Fiecare parte trebuie să se străduiască să garanteze că legile și politicile de mediu adoptate asigură și încurajează niveluri înalte de protecție a mediului, dar și să îmbunătățească în mod constant aceste niveluri.
- Părțile nu trebuie să eșueze în încercarea de a pune în aplicare legislația referitoare la protejarea mediului, prin acțiuni sau lipsa de acțiuni care afectează comerțul sau investițiile celorlalte părți.
- Părțile recunosc că nu este adecvat să încurajeze comerțul sau investițiile, slăbind protecția asigurată de legile de mediu.
ONG-urile și specialiștii care au studiat textul au reproșat semnatarilor faptul că nu au definit clar măsurile prin care statele ar trebui să împiedice practici precum: traficul de cherestea, pescuitul ilegal, supra-exploatarea resurselor sau braconajul.
„Dacă aș fi un diplomat dintr-un stat membru TPP, aș putea merge la o întâlnire cu un tutu confecționat din coarne de rinocer, cu picioare de elefant în picioare în loc de cizme de ploaie și cu epoleți din aripioare de rechin, pretinzând însă că mă străduiesc într-adevăr să îmbunătățesc nivelurile de protejare a mediului.”, notează un jurnalist al publicației The Grist.
Organizația Sierra Club s-a declarat îngrijorată de ambiguitatea prevederilor, remarcând faptul că statele din regiune nu au o cultură a luptei pentru protejarea mediului: „Statele Unite nu au dat niciodată în judecată o altă țară pentru faptul că nu și-a respectat angajamentele de protejare a mediului asumate în cadrul tratatelor comerciale”. Dovada o reprezintă lipsa unor acțiuni juridice din partea administrației americane față de exploatarea forestieră ilegală care are loc în Peru. Specialiștii se tem că astfel de practici vor fi încurajate prin noul acord TPP.
În ciuda criticilor, ministrul australian al comerțului, Andrew Robb, s-a declarat mulțumit de prevederile legate de protejarea mediului și nu a considerat îngrijorător faptul că tratatul nu menționează nici măcar o data aspectul schimbărilor climatice. Şi administrația americană a publicat textul tratatului. Barack Obama a cerut Congresului să îl adopte, explicând beneficiile sale pentru angajații americani.
