Un studiu recent a arătat că țestoasele verzi (Chelonia mydas) riscă să înghită cu precădere saci de gunoi, pungi din plastic și plase de pescuit, pentru că seamănă cu hrana lor naturală.
Potrivit oamenilor de ştiinţă de la Universitatea din Exeter şi de la Societatea pentru Protejarea Ţestoaselor, aceste reptile evoluate preferă să înghită obiecte înguste şi lungi, verzi sau negre, în locul resturilor care au o altă formă şi culoare.
Concluziile au fost trase după ce specialiştii au examinat 34 de țestoase și au analizat complet tractul gastrointestinal a 19 dintre ele, toate găsite eşuate pe plajele din Cipru.
În cadrul studiului, publicat în jurnalul Scientific Reports, în tractul intestinal al tuturor celor 19 au fost găsite bucăți de plastic, de la trei, până la 183 de fragmente.
„O cercetare anterioară a sugerat că ţestoasă pieloasă (Dermochelys cariocea) ingerează plastic ce seamănă cu meduzele – cu care se hrăneşte – şi am dorit să aflăm dacă un lucru similar s-ar petrece şi cu ţestoasa verde”, a explicat doctor Emily Duncan de la Universitatea din Exeter, potrivit Science Daily.
„Ţestoasele de mare sunt prădători care se bazează în special pe vedere – îşi aleg hrana prin mărime şi formă – iar în acest studiu am descoperit o dovadă semnificativă că ţestoasa verde preferă plasticul de anumite dimensiuni, forme şi culori. Comparaţia între resturile din plastic de pe plaje şi cele pe care le-am găsit în aceste ţestoase sugerează că ele preferă firele şi fâşiile negre, transparente ori verzi. Printre sursele acestora se numără lucruri precum saci de gunoi sau fragmente din plase de pescuit ori pungi de cumpărături”, a adăugat Duncan.
Cercetătorii nu au putut determina ce rol a avut, dacă a avut, plasticul în decesul acestor ţestoase.
Oamenii de ştiinţă au indicat că mare parte dintre cele 34 de ţestoase examinate au murit cel mai probabil după ce s-au încurcat în plasele de pescuit.
În stomacul ţestoaselor de dimensiuni mai mici au fost găsite mai multe fragmente de plastic, posibil pentru că acestea sunt mai puţin experimentate şi de aceea au un risc mai mare de a ingera obiecte care seamănă cu hrana obişnuită, au notat cercetătorii.
Cercetarea a fost susţinută de Plymouth Marine Laboratory, iar printre finanţatori se numără Sea Life Trust şi Uniunea Europeană.
Profesorul Brendan Godley, care conduce strategia de cercetare marină de la Exeter, a spus că „a fost important să știm ce tipuri de plastic ar putea reprezenta o problemă deosebită” și „să scoatem în evidență problema, căci așa motivăm oamenii să-și continue munca în a reduce consumul de plastic și poluarea”.
