Prahova inca figureaza in topul judetelor cu mari probleme legate de poluarea solului si a panzei freatice. Zeci de terenuri sunt contaminate cu produse petroliere. Problema este si mai grava daca ne gandim la efectele nocive pe care poluarea le are asupra sanatatii oamenilor. Daca ar fi sa efectuam o harta a zonelor „fierbinti”, municipiile Ploiesti si Campina, dar si Valea Calugareasca ar figura pe primele pozitii. Din pacate, desi au trecut aproape opt ani de la identificarea acestor probleme, solutiile intarzie sa apara.
Poluarea cu petrol a subsolului are o istorie mai veche. Dezvoltarea industriala a judetului Prahova a avut si efecte nocive asupra mediului inconjurator. La Ploiesti, poluarea cea mai grava a subsolului si a apei subterane cu produse petroliere se afla in partea de Sud a orasului, suprafata afectata fiind de aproximativ 3.500 de hectare. Potrivit specialistilor care au identificat aceasta problema, stratul de sol de la care incepe poluarea cu produse petroliere este de patru – sase metri, iar grosimea reziduurilor, acumulata, in timp, deasupra panzei freatice, s-a situat intre 0,01 si trei metri. La Campina, problema principala o reprezinta batalurile de produse petroliere, iar la Valea Calugareasca poluarea este cauzata de cenusile piritice, depozitate pe zeci de hectare.
Micul „Dallas”
Cu aceeasi problema se confrunta si localitatea Barcanesti, situata in apropierea mai multor rafinarii. „Pe vremuri, comunei i se mai spunea si „Dallas”. Asta pentru ca, aici, stratul de produse petroliere era aproape de suprafata. In urma cu ceva ani, oamenii chiar sapau si valorificau produsele gasite. Acum situatia nu mai este chiar atat de grava, pentru ca mare parte din conductele care transportau petrol fie au fost inchise, fie au fost inlocuite si nu mai exista scurgeri. Asta nu inseamna ca solul nu a ramas poluat”, ne-a declarat Gheorghe Dima, primarul comunei Barcanesti, care recunoaste ca mai exista suprafete, la Romanesti de exemplu, unde apa are un miros specific. Potrivit edilului singura solutie pentru a decontamina solul o reprezinta accesarea unor fonduri europene, pentru ca astfel de investitii sunt extrem de costisitoare.
„Este o problema in ceea ce priveste contaminarea panzei freatice la Barcanesti. Aici este vorba despre o poluare statica, operatiunea de decontaminare fiind estimata sa dureze peste zece de ani. Mai mult, rafinariile depolueaza doar zonele limitrofe acestora. Localitatile care se confrunta cu poluarea si in alte zone pot beneficia de fonduri europene. Deocamdata, niciun primar nu a depus proiecte pentru o astfel de investitie, asta pentru ca acestea inca nu au inceput in tara noastra”, a declarat Camelia Steliean, directorul Agentiei Pentru Protectia Mediului Prahova, care a adaugat ca exista posibilitatea ca Norvegia sa ajute cu o finantare pentru eradicarea acestui tip de poluare in judetul nostru.
Valea „Rosie”
La Valea Calugareasca, poluarea solului consta in prezenta cenusilor piritice, de la fostul combinat Romfosfochim. Acestea se intind pe zeci de hectare si sunt purtate de vant pe kilometri intregi. Istoria deseurilor din aceasta localitate este lunga si incepe undeva prin anii ’90, cand combinatul de la Valea Calugareasca a intrat pe o panta falimentara. In 2000, lichidatorul societatii a vandut activele acestei firme catre Romfosfochim Active, iar halta de cenusa pirita a fost instrainata companiei americane Mega Company, depoluarea terenului revenind in sarcina acesteia din urma. „Cei de acolo aveau de ridicat niste deseuri de pe un teren care nu este al lor. Au incheiat contracte cu o firma care se va ocupa de aceasta problema, insa nu au inceput sa faca acest lucru”, ne-a explicat Camelia Steliean.
Deseuri „exportate”
O alta problema o reprezinta modalitatea complicata de distrugere a deseurilor toxice provenite de la fostele CAP-uri. In 1990, Prahova figura cu aproximativ 22 de tone de astfel de reziduuri nocive, ingrasaminte chimice pentru care existau restrictii severe in ceea ce priveste utilizarea lor.
„O mare parte din deseurile din agricultura s-a strans, la nivel national, si a fost trimisa pentru distrugere in afara Romaniei. Aceasta actiune a fost realizata de Ministerul Agriculturii impreuna cu Agentia pentru Protectia Mediului”, ne-a declarat Camelia Steliean, director APM Prahova. La Draganesti, situatiile de acest gen au fost rezolvate. „Au existat astfel de reziduuri la fostul CAP din localitate. Era vorba despre niste ramasite chimice care au fost ridicate si, in prezent, nu se mai poate vorbi de astfel de depozite pe raza comunei”, ne-a declarat Ion Dumitrache, primarul localitatii Draganesti.
Nici la Ciorani nu mai exista depozite de ingrasaminte chimice
„In urma cu mai multi ani, aceste produse erau depozitate vrac in incinta CAP-ului. Dupa ’90, a inceput insa un program prin care ele au fost neutralizate. Cu siguranta daca nu se intampla acest lucru, oamenii le foloseau in continuare”, a adaugat Marin Voicu, edilul comunei Ciorani.
Efecte nocive asupra sanatatii
Medicii avertizeaza ca efectele poluarii se fac simtite pe termen lung, iar cei care locuiesc in zonele afectate sunt primii care „experimenteaza”, pe propria lor piele, consecintele nefaste.
„Poluarea aerului duce la boli respiratorii, cele mai frecvente fiind infectiile respiratorii. In ceea ce priveste poluarea solului, aceasta conduce la tulburari digestive si la anemii. Orice substanta chimica este si un remediu, dar si un lucru nociv, mai ales daca vorbim despre legumele si fructele care pot fi afectate de chimicale”, ne-a declarat doctorul Oresta Vasile, directorul Spitalului de Pediatrie din Ploiesti.
