Specialiști din industria managementului deșeurilor au discutat ieri la București despre cele mai importante provocări pe care le au în procesele de colectare selectivă și reciclare a deșeurilor și au încercat să identifice soluții pentru rezolvarea lor. Dezbaterea a avut loc în cadrul conferinței CIRCULAR, prima conferință despre economia circulară din România.
Cei mai importanți responsabili pe probleme de mediu din Europa și România s-au reunit ieri la București în cadrul conferinței „CIRCULAR“, pentru a discuta despre necesitatea implementării economiei circulare.
Economia circulară este un concept puțin cunoscut în România, dar intens dezbătut la nivel european. Aceasta presupune o economie în care se reduce consumul de energie și materii prime, se recuperează și se reutilizează materiale sau produse existente, iar deșeurile sunt fie folosite ca resurse, fie reciclate.
În cadrul evenimentului, a avut loc o dezbatere tehnică între următorii specialiști din industria managementului deșeurilor:
- Ilie Bolojan, Primarul Oradei și Președinte Executiv al Asociației Municipiilor din România;
- Marinela Dracea – Director Executiv al Patronatului din industria cimentului și altor produse minerale pentru construcții din România (CIROM);
- Sorin Cristian Popescu, Directorul General Eco-Rom Ambalaje;
- Doru Cristiu, Director Executiv al Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu;
- Constantin Damov, co-fondator și group adviser Green Group;
- Ninel Lazăr, expert mediu și project manager Green Business Index.
Aceștia au încercat să identifice soluții pentru a îmbunătăți colaborarea dintre autoritățile locale și principalii actori implicați în industria gestionării deșeurilor.
Sorin Cristian Popescu a precizat faptul că o societate de preluare de responsabilități în domeniul colectării și reciclării deșeurilor are nevoie de o rețea eficientă de colectare selectivă, dar și de măsuri care să sporească responsabilitatea cetățenilor și a operatorilor de salubritate.
Dacă Directorul Eco-Rom Ambalaje a vorbit despre provocările din domeniul colectării, Constantin Damov a identificat o provocare a industriei de reciclare de deșeuri, și anume lipsa de materie primă: „În România, problema este una de colectare. În industria de reciclare a electronicelor, a sticlei, a maselor plastice și a hârtiei, am ajuns să importăm, îndeplinind ținta multora dintre țările din Vest.”
Ilie Bolojan a enumerat 3 măsuri care ar duce, în opinia sa, la creșterea cotelor de colectare:
- adoptarea unei legislații care să îl stimuleze pe cetățean să colecteze selectiv;
Primarul Oradei crede că acest lucru se poate realiza prin taxarea în funcție de volum sau de greutate, care ar stimula asociațiile să-și reducă volumul de deșeuri nereciclate, pentru a plăti mai puțin. - slăbirea forței grupului de companii de salubrizare în relația cu Ministerele, cu Parlamentul României și cu autoritățile locale;
Conform declarațiilor sale, „acest grup a funcționat ca un factor de menținere a actualului sistem. Companiile nu au un interes financiar să îl înlocuiască, pentru că le va limita orice posibilitate de manevră și le va aduce costuri suplimentare.„ - îndeplinirea datoriilor din partea instituțiilor statului român implicate în acest proces;
Ilie Bolojan a declarat că are „mari rezerve că se va impune taxa de depozitare la groapă în contextul anului electoral următor„.
Întrebat dacă vom reuși să îndeplinim țintele de reciclare stabilite la nivel european pentru 2020, Doru Cristiu a răspuns că va fi posibil doar dacă „reușim să creăm sisteme la îndemâna cetățeanului, aproape de casă, astfel încât acestuia să-i fie ușor să colecteze selectiv.”
Până în 2020, statele europene trebuie să recicleze cel puțin 50% din cantitatea de deșeuri municipale și cel puțin 70% din cantitatea de deșeuri de construcții. În România, reciclăm în acest moment mai puțin de 3% din cantitatea de deșeuri municipale.
Citește și:
Reciclarea resurselor ar aduce Europei economii de peste 600 miliarde de euro
Update-uri – Conferința CIRCULAR
Parlamentul European face primul pas spre economia circulară
