Țările G7 cheltuiesc mult mai mult pe combustibili fosili decât pe energie verde. Între ianuarie 2020 și martie 2021, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia, Statele Unite și Marea Britanie au pompat 189 de miliarde de dolari în energia din cărbune, petrol și gaze, în timp ce doar 147 de miliarde de dolari au fost cheltuite pentru energie curată.
Organizația caritabilă pentru dezvoltare Tearfund a publicat un raport în colaborare cu Institutul Internațional pentru Dezvoltare Durabilă și Institutul de Dezvoltare de peste mări înaintea summitului G7 care începe vineri în Marea Britanie.
Raportul a arătat, de asemenea, că sectorul transporturilor a primit cea mai mare parte a finanțării, în primul rând datorită aprobării unor planuri de salvare importante pentru industria automobilelor și aviatică în primele etape ale pandemiei. Autorii raportului susțin că aceste pachete de salvare au fost prevăzute cu foarte puține stimulente „pentru a deveni ecologice” și că vor susține industriile foarte poluante în viitorul apropiat.
Doar 17% din angajamentele față de sectoarele care utilizează intensiv combustibili fosili au fost însoțite de condiții ecologice, iar 83% nu au inclus niciun obiectiv climatic sau cerințe de reducere a poluării.
Descriind pandemia ca pe o oportunitate pierdută pentru țările G7 de a sprijini tranziția către o energie mai curată, raportul afirmă că finanțarea bazată pe condiții ecologice trebuie să fie abordarea minimă și că doar unul din 10 dolari angajați pentru răspunsul la pandemie a beneficiat de cele mai curate măsuri energetice.
Pe lângă finanțarea directă a formelor de energie poluantă, unele guverne au redus reglementările care afectează industria combustibililor fosili. Acestea au variat de la introducerea de scutiri de taxe pe combustibil până la suspendarea sancțiunilor pentru companiile care încalcă reglementările de mediu.
Pandemia şi urgenţa climatică, principalele teme pe agenda summitului G7
Liderii marilor puteri din grupul celor şapte ţări industrializate (G7) vor încerca să găsească soluţii comune la crizele globale, în special pandemia şi urgenţa climatică, în cadrul primei lor reuniuni în format fizic după aproape doi ani, care va începe vineri în Regatul Unit.
Până duminică, summitul reuneşte lideri din Germania, Franţa, Italia, Marea Britanie, Canada, Japonia şi Statele Unite în staţiunea balneară Carbis Bay din sud-vestul Angliei. Este primul summit internaţional major pentru preşedintele american, Joe Biden, la care participă în cadrul unui turneu de o săptămână în Europa.
În centrul discuţiilor se află redresarea economiei globale distruse de pandemie şi o împărţire mai echitabilă a vaccinurilor anti-COVID-19 de către ţările bogate, care au acumulat cât mai multe doze în detrimentul celor mai sărace.
Lupta împotriva încălzirii globale va fi cealaltă prioritate a summitului, în condiţiile în care ţările participante îşi propun să fie neutre din punct de vedere al emisiilor de dioxid de carbon înainte de marea conferinţă a ONU privind clima (COP26), programată pentru luna noiembrie în Scoţia.
Boris Johnson vizează un „Plan Marshall” pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să renunţe la emisiile de carbon în economie, potrivit cotidianului Times, similar cu finanţarea masivă a SUA pentru reconstrucţia Europei după cel de-al Doilea Război Mondial
