Deși așteptările au fost mari din partea celor 66 de lideri care au participat la Summitul pentru Climă de la New York, iar discursul Gretei Thunberg, unul foarte emoționant, statele reprezentate nu și-au asumat obiective prea ambițioase privind lupta față de încălzirea globală. De aceea, mulți experți au numit întâlnirea una dezamăgitoare.
Greta Thunberg a ținut un discurs emoționant în fața liderilor lumii care au participat la un summit organizat de secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în scopul relansării Acordului de la Paris din 2015.
Totuși, deși intervenția sa a fost foarte aplaudată și a devenit imediat virală pe internet, nu a avut impactul scontat asupra reprezentanților țărilor. Nu a contat nici că înainte de discursul său de la ONU, vineri, a avut loc cel mai mare protest privind clima, din istorie. În jur de 4 milioane de persoane, din peste 150 de țări, au cerut acțiuni imediate privind schimbările climatice.
Scopul summitului era ca participanții să anunțe noi angajamente pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Ba chiar aceasta a fost condiția pentru cei care au vrut să ia cuvântul: să-și asume obiective ambițioase. În realitate, însă, mulți s-au limitat la a trece în revistă acţiuni deja implementate.
Deși cele 66 de state subscriu în prezent la implementarea principiului neutralităţii carbonului până în 2050, măsurile anunțate nu sunt suficiente. În plus, este vorba în special despre ţări mici (care au emisii relativ mici) sau de state în curs de dezvoltare, iar aceste angajamente rămân în cea mai mare parte declaraţii de principiu.
„Apelul plin de pasiune al Gretei pentru acţiuni de bun simţ, pentru a asculta şi pentru a acţiona pe baza ştiinţei a fost ignorat”, a declarat pentru AFP Jennifer Morgan, din cadrul Greenpeace.
„Din păcate, majoritatea liderilor statelor cele mai poluatoare au ratat examenul”, a spus Alden Meyer, din partea ONG-ului Union of Concerned Scientists.
„Ce am văzut până acum nu este tipul de leadership de care avem nevoie de la marile economii”, a declarat Helen Mountford, vicepreședintele departamentului de climă și economie de la World Resources Institute.
Pentru activiști, rezultatul mișcărilor de stradă nu a fost cel pe care îl așteptau, pentru că țările care sunt responsabile pentru cele mai mari emisii s-au abținut din a semna obiective mai ambițioase privind această problemă.
Statele Unite, China și India sunt cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, iar așteptările pentru summit erau că măcar cele din urmă vor anunța acțiuni mai agresive și vor da un exemplu celorlalte țări. India a spus că va crește producția de energie verde, dar nu și-a asumat să renunțe la utilizarea cărbunelui, fapt care va împiedica țara de a atinge target-ul de a păstra încălzirea globală sub 1,5 grade.
China a subliniat că îşi va îndeplini cele mai multe dintre angajamente în avans și că a mărit suprafețele împădurite, însă nu și-a asumat oprirea consumului de cărbune sau că ar avea ambiția de a menține creșterea temperaturilor la peste 1,5 grade.
Liderul diplomaţiei chineze, Wang Yi, a transmis că guvernul de la Beijing consideră că toate țările ar trebui să contribuie la limitarea emisiilor de gaze cu efect de seră și chiar i-a atras atenția, indirect, lui Donald Trump că a retras SUA din Acordul de la Paris.
„Schimbările climatice sunt o provocare comună pentru toate țările. Retragerea anumitor părți (n.r. din Acordul de la Paris) nu subminează dorinţa comunităţii internaţionale”, a spus acesta.
Trump a făcut o vizită scurtă, de 10 minute, la summit. A ascultat obiectivele asumate de Germania, prin vocea cancelarului Angela Merkel, și a plecat fără să facă declarații.
Brazilia, unde este situată cea mai mare parte a Amazoniei, un burete gigantic care absoarbe dioxidul de carbon în mod natural nu a participat la summit.
Bill Hare, un expert care contorizează promisiunile și emisiile, pentru Climate Action Tracker, a numit întâlnirea „profund dezamăgitoare”.
„Mingea pe care o tot împing ei este una de promisiuni”, a declarat economistul John Reilly, de la Center for Global Change. „Unde este mingea pentru acțiunile complete, asta este o altă întrebare”.
Greta Thunberg și alți 15 tineri activiști au completat o plângere formală către un departament al ONU pentru protejarea copiilor, spunând că lipsa de acțiune a guvernelor asupra încălzirii globale le încalcă drepturile de bază.
Ultimii cinci ani ar putea reprezenta perioada cea mai călduroasă înregistrată vreodată, potrivit unui raport publicat duminică de ONU. Temperatura pe Terra este în medie mai ridicată cu 1 grad Celsius în comparaţie cu secolul al XIX-lea şi va ajunge să fie cu cel puţin 3 grade Celsius mai ridicată în 2100 dacă angajamentele rămân în stadiul actual.
Pentru a se menţine în marja de 1,5 grade, eforturile statelor ar trebui sporite de cinci ori, estimează ONU. Chiar şi în cazul acestui scenariu optimist, condiţiile climatice de la Paris vor semăna, în 2050, cu cele din prezent de la Canberra, potrivit unui studiu publicat anul acesta, iar vremea din Londra, cu cea din Madrid.
