Interviu de Cristian Dincu
Intr-un Minister ascuns printre multe alte Ministere, care au sediul in Piata Constitutiei, intr-un birou nici mare si nici luxos, ne intampina zambind ministrul Sulfina Barbu. Şef peste un Minister care ani la rand nu a fost bagat in seama sau luat in serios, un Minister al carui buget a fost mai mult de cat insuficient, Sulfina Barbu are de raspuns unor intrebari. Cum poti cheltui, in 2007, 16.000 de miliarde de lei plus 150 de milioane lei din privatizarea BCR, sume la care se aduga, in urmatorii 6 ani, 4,5 miliarde de euro si alte 30 de miliardede euro pana in 2018?
La sfarsitul anului trecut spuneati ca Romania are nevoie, pentru a atinge standardele europene in domeniul protectiei mediului, de 29,3 miliarde de euro. De unde luam banii?
Aceasta suma trebuie sa o cheltuim pana in 2018. Banii vor veni, in primul rand, din fondurile europene. Avem ceritudinea ca, pentru domeniul protectiei mediului, vom avea la dispozitie prin bugetul deja aprobat, 4,5 miliarde de euro pentru perioada 2007 – 2013. La aceasta suma se adauga 1 miliard cofinantare nationala, ceea ce inseamna 5,5 miliarde euro pentru programul operational sectorial mediu. Mai avem bugetul de stat, bugetele locale, Fondul pentru Mediu, credite externe, agenti economici si, nu in ultimul rand, alti donori: Fondul Global de Mediu – GEF, UNDP,UNEP, conventiile internationale. O alta sursa de finantare o reprezinta Planul National, de Alocare si aici vorbim despre emisiile de gaze cu efect de sera. Pana in 2012, Planul National de Alocare a fost intocmit si trimis spre evaluare la Comisia Europeana.
29,3 miliarde de euro reprezinta, in fond, valoarea afacerilor din domeniul mediului…
Este o nisa extraordinara, pe care oamenii de afaceri trebuie sa o exploateze. Şi va explic care sunt domeniile. In primul rand trebuie sa se dezvolte foarte mult firme serioase de proiectare, de consultanta, de executie, si pe langa executie ganditi-va ce piata e pentru materialele de constructii. Pentru ca vorbim despre alimentari cu apa, despre canalizari, despre statatii de epurare, modernizarea termoficarii, modernizarea marilor instalatii de ardere, de modernizare in domeniul metalurgiei – totul inseamna o intreaga tehnologie care trebuie adusa si implementata in Romania. Eu imi doresc ca firmele din Romania sa creasca si sa fie puternice, sa fie jucatori pe aceasta piata si nu doar subanteprenori pentru marile firme europene.
Cum va simtiti sef peste aproape 30 de miliarde de euro? Sunt multi colegi de cabinet care nu se pot lauda cu un portofoliu asa de bogat.
Imi doresc ca acesti bani, care nu trec prin buzunarul meu si nici nu vor fi vreodata dramuiti de mine, sa contribuie la imbunatatirea calitatii vietii cetatenilor din Romania. Şi daca pentru toti va fi mai bine, atunci si pentru mine, si pentru copilul meu va fi mai bine. Ma simt responsabila, dar nu datorita valorii afacerilor pe care le poate genera acest domeniu. Ma intereseaza, chiar daca suna populist, cresterea calitatii vietii. Cand nu vor mai exista sate unde oamenii sa bea apa de la puturi, fara niciun fel de analiza, cand vor exista sisteme de gestionare a deseurilor si sa nu vom mai vedea deseuri aruncate, cand nu vom mai arunca bani pe fereastra, atunci voi fi si eu multumita.
Pe langa sumele asigurate de UE, anul acesta ati primit si un buget generos din partea statului. In plus, veti primi, prin intermediul Fondului de Dezvoltare, o suma importanta obtinuta de statul roman in urma privatizarii Bancii Comerciale Romane.
Ministerul Mediului, comparativ cu 2004, cand a avut 4.000 de miliarde, ceea ce a demonstrat faptul ca acest minister nu a contat pentru Guvernul trecut, anul acesta are peste 16.000 de miliarde si vom mai primi si bani prin intermediul Fondului National de Dezvoltare, din banii obtinuti din privatizarea BCR. Şi ma astept, pentru 2007 la alte 150 de milioane de euro. Bani care vor merge in proiecte ce pot fi deja executate, adica sa aiba studiul de fezabilitate si proiectarea facute. Prima etapa este de 150 de milioane de euro. Şi pot garanta ca pot da deja drumul, in acest an, la licitatiile de executie. Este vorba despre proiecte privind infrastructura in domeniul apelor si de implementarea strategiilor in domeniul inundatiilor. Vorbim despre proiectul "Watman". Acesta inseamna punerea in siguranta a unui numar de 93 de baraje, inclusiv cu aparatura demonitorizare si control. Este absolut necesar sa ai senzori in baraj si sa monitorizezi ce se intampla. Mai punem la punct si un sistem de comunicatii intre toate structurile noastre: serviciul de gospodarire a apelor de la nivelul fiecarui judet, directiile de apa, Administratia Apele Romane, Ministerul Mediului, Institutul de Meteorolgie si Hidrologie. Avem nevoie de un sistem integrat. Şi tot din acesti bani vom finanta construirea de statii de monitorizare pe cursul raurilor si, nu in ultimul rand, vom cumpara utilaje de interventie in caz de inundatie. Va reamintesc ca, in 2005, cand am preluat acest minister, Administratia Nationala a Apelor nu avea niciun utilaj. Şi asta pentru ca guvernul Nastase a hotarat in 2003 sa externalizeze toate utilajele.
Pe langa aceste proiecte aveti si cateva programe multi-anuale de mediu cu autoritatile locale, in valoare de 323 de milioane de euro.
Este prima data cand autoritatile locale primesc finantare nerambursabila de la bugetul de stat, pe sistemul proiectelor ISPA, finantare care reprezinta 75% din valoarea proiectului. facem acest lucru tocmai pentru a avea un exercitiu atat noi,cat si autoritatile locale in gestionarea de proiecte. Am demarat acest proiect pentru ca noi vorbim in acest moment in ce priveste Autoritatea de Management a Proiectelor, doar despre pregatirea teoretica. Şi asta din cauza faptului ca nu amintrat inca in gestionarea efectiva a proictelor pentru ca depindem de Bruxelles. Şi atunci, eu am cerut un audit voluntar dela UE pentru Autoritatea de Management care sa-mi spuna unde sunt pregatiti oamenii si unde nu – pe proceduri, pe manuale, pe dotari, pe absolut tot. Tot eu am cerut de la BEI un audit voluntar, BEI fiind finantator si avand o viziune deansamblu din punct de vedere financiar. M-am intalnit, in decembrie, cu presedintele BEI, la Bruxelles, si dansul mi-a promis ca in ianuarie imi trimite proiectul. Mi-au spus ca teoretic stam bine dar acum am initiat aceste proiecte pentru aavea si experienta practica. Aici avem proiecte pregatite pentru ISPA si pentru care nu am mai avut finantare in 2005, anin care am avut mai multe proiecte decat bani. Aceste proiecte le facem pe aceleasi proceduri si sper intr-un succes.
Concret, despre ce proiecte vorbim?
Vorbim despre gestiunea deseurilor in Iasi, despre gestiunea integrata a deseurilor in Satu-Mare, unde peste 100 de depozite neconforme vor fi inchise, despre infrastructura de apa pentru judetul Vaslui, statia de epurarea a orasulu Ploiesti, aglomerare urbana importanta, care are mari probleme din cauza infiltrarii in sistemul de canalizare a produselor petroliere. Gaditi-va, fara o statie de epurare, totul se va scurge in apele de suprafata si in sol. Mai vorbim despre alimentarea cu apa in Lugoj si Alba Iulia. Şi, nu in ultimul rand, proiectele de mediu din Copsa Mica si Zlatna, zone fierbinti pe harta de mediu a Europei. Toate aceste proiecte se vor desfasura in perioada 2006-2009.
Sa revenim putin la Planul National de Alocare. Ati spus ca e o sursa importanta de finantare…
In primul rand trebuie sa precizez ca am alocat ceritificatele pentru toate instalatiile care intra sub incidenta acestei directive europene si a protocolului de la Kyoto. Agentii economici au urmatoarele posibilitati: sa emita sub nivelul certificatelor alocate si restul sa-l vanda, sau sa consume toate certificatele si sa emita peste limita acestora si sa plateasca. Managementul este foarte important. Eu consider ca orice manager isi doreste sa emita sub limita, iar o parte din certificatesa le tranzactioneze. Instrumentele acestea financiare din domeniul protectiei mediului au doua fatete – sunt coercitive,dar poti sa si castigi daca esti cu un pas inainte, daca ai facut investitii in modernizari. Este o sursa de finantare si pentru guvern fiindca exista un disponibil de aproximativ 50 de milioane de ceritificate care pot fi valorificate prin mecanismele permise de protocolul de la Kyoto. Şi aici vorbesc despre joint-implementation (JI) – si ma duc spre termoficare, unde sunt deja 15 proiecte in curs de implementare. Putem sa mergem pe scheme de investitii verzi – Green Investment Scheme. Şi aici este tot in avantajul Romaniei, pentru ca ai acest portofoliu pe care il dai pe colaborarea bilaterala uneialte tari europene. Sau tu, ca guvern, poti sa le tranzactionezi.
Romania are actualmente venituri bugetare din taxe de mediu de sub 0,1% din PIB, in timp ce in tarile Europei Centrale si de Est acestea ating 3%-4% din PIB . Va ganditi sa majorati aceste taxe?
Am convingerea ca aceste taxe trebuie sa cresca gradual. Realitatea ne demonstreaza lucrul acesta – taxele de mediu instatele membre se ridica la 2%- 3% sau chiar 4%. Dar acest lucru se va face gradual si in acelasi ritm cu cresterea nivelului de trai. Nu putem impune o taxa daca aceasta nu poate fi platita de cetatean, altfel ele raman doar scriptic. Exista cateva scenarii; prin iunie vom sti, probabil, care va fi ritmul de crestere. Cele mai importante taxe raman insa cele aplicate resurselor naturale. Acestea trebuie sa creasca pentru ca nu putem risca sa ne trezim ca am epuizat sau am pus in pericol o resursa naturala.
Şi vorbind tot despre taxe. Avem o taxa care a starnit multe discutii. Taxa pentru prima inmatriculare.
Toate studiile arata ca 70% din poluarea chimica a aerului vine din trafic – din sursele mobile. Şi pentru ca procentul este atat de mare si pentru ca Romania interzicea importul masinilor vechi si poluante, incade la inceputul mandatului meu, am cautat o solutie pentru a reduce poluarea in marile aglomerari urbane. Asa am ajuns la solutia innoirii parcului auto. Am facut o analiza a parcului auto existent. Din cele 4 milioane de masini inregistrate, jumatate au o vechime cuprinsa intre 12 si 15 ani – deci avem un parc auto foarte vechi. Şi asta pentru ca, din pacate, la inceputul anilor "90 au fost aduse din Europa foarte multe masini uzate, care se gasesc si acum pe strazile din Bucuresti. Am luat masura innoirii parcului auto, care s-a dovedit un program bun, corect si de succes pentru mediu.
Iar acum ati venit cu taxa de inmatriculare…
Ne-am gandit si la viitor. Şi momentul aderarii la UE ne-a ridicat o problema – ce o sa facem cand vor fi eliminate restrictiile privind importul de masini second-hand? Lasam piata libera fara nici o masura de protectie pentru noi, cetatenii Romaniei, si mergem in paralel cu programul de innoire a parcului auto? E un nonsens. Daca tot pot intra masini vechi, non-euro sau EURO 1, de ce sa mai insist sa innoiesc parcul auto? In aceste conditii am solicitat Ministerului Finantelor sa gaseasca o formula prin care sa impuna o taxa, dar tinand cont ca o astfel de taxa exista in 16 state ale UE. Este foarte adevarat ca o parte din tarile membre, si vorbesc despre Luxemburg, Danemarca, Ungaria, Polonia, sunt in diverse stadii pe procedura de infringement cu aceasta taxa, dar aceasta este statutul unui stat membru. Un stat poate, la un moment dat, voit sau nevoit sa incalce tratatul, si atunci Comisia Europeana, gardianul tratatului, poate sa spuna aici ati gresit. Dar asta nu se intampla de pe o zi pe alta. Statul notificat are dreptul la cateva luni pentru a da raspunsuri. Din iunie, si pana la adoptarea Codului Fiscal, Ministerul Finantelor a discutat cu oficialii europeni tocmai pentru a respecta ceea ce a spus comisia – taxa sa nu fie discriminatorie si sa ajute la protejarea mediului. Sigur ca Guvernul a aprobat un anumit cuantum, dar acesta a fost modificat de parlament. Din pacate, as spune eu, cred ca a fost un pic exagerat, pentru ca s-a dublat prin modificarile aduse in Comisia de buget-finante din Camera Deputatilor.
Asa a dorit Parlamentul Romaniei. Ministerul Finantelor va analiza cuantumul, insa noi o sustinem ca pe o masura de protectie a mediului. Dar nu banii sunt miza, ci protectia mediului. Uitati-va la Polonia – in primul an dupa integrare au intrat un milion de autoturisme poluante, noneuro, EURO 1 sau EURO 2. Exista si o explicatie: in tarile europene, proprietarul plateste aproximativ 500 de euro pentru a duce masina la dezmembrare. E de inteles ca prefera sa o dea cu 100 de euro unei firme care o aduce in Romania si a scapat de ea. E pacat ca noi sa ne transformam in groapa de gunoi pentru masinile uzate din Europa. Cred ca e de datoria unui guvern responsabil sa-si protejeze cetatenii. Este foarte adevarat ca am fost un pic suparata ca acesti bani nu s-au dus la fondul pentru mediu dar, Uniunea Europeana nu a fost de acord cu asa ceva.
Europa isi pregateste o noua strategie energetica ce se bazeaza pe cresterea utilizarii combustibililor alternativi si reducerea consumului energetic. In aceeasi masura sunt cautate si solutii pentru reducerea dependentei de furnizori externi. Ce face Romania in aceasta directie?
Aici este o responsabilitate foarte mare a guvernului. Astept din partea dlui ministru Vosganian draftul strategiei energetice. Din punctul meu de vedere, vom sustine in mod categoric resursele alternative. Şi ma refer la energia eoliana, biomasa, la energia geotermala. Ma refer la atingerea tintelor pe care Romania, pe capitolul gestionat de MEC, s-a angajat sa le atingem in 2008 – 2% biocombustibil si in 2011 – 5,78%. Asta inseamna sa atragem investitori care sa produca biocombustibili in Romania. Şi exista doua proiecte in curs de demarare sau demarcate, unul la Craiova si unul in Slobozia.
O alta componenta importanta a strategiei UE are ca obiectiv diminuarea emisiilor de gaze cu efect de sera cu celputin 20%, pana in 2020, comparativ cu nivelul inregistrat in anul 1990 – ne putem incadra in aceasta tinta?
Romania a ratificat protocolul de Kyoto si s-a angajat pentru perioada 1989-2012 la o reducere de 8%. Pot sa va spun ca pana acum, este de 40%, din motive care la un moment dat au fost dureroase, cu efecte in plan social si economic. Reducerea nu a avut la baza retehnologizarea, ci a fost cauzata de inchiderea capacitatilor de productie. Iata ca a venit timpul in care toate aceste "momente dureroase" genereaza si ceva pozitiv, si anume – reducerea emisiilor de gaze cu efecte de sera cu 40%. Din acest motiv si dintr-o seriozitate pe care mininsterul a avut-o, in 2005-2006, in domeniul schimbarilor climatice, astazi, Romania este cea mai atractiva tara pe proiecte JI. Toate statele UE doresc o colaborare cu Romania. Va dau exemplul Spaniei. Spania si-a facut toate calculele si nu-si poate indeplini obiectivele asumate prin protocolul de la Kyoto numai prin masurile nationale si directivele europene. Spania trebuie astfel sa investeasca in afara teritoriului 1 miliard de euro. Sa va dau un exemplu: haideti sa ne gandim ca exista un cos pe care ies toate emisiile si acolo se fac masuratorile. Care sunt solutiile pentru ca aceste emisii sa fie mai mici? Retehnologizare, reducerea capacitatii, inchiderea instalatiei – niciuna dintre aceste masuri nu va duce la procentul la care sau angajat. Şi Spania s-a angajat tot la 8%. Şi atunci vin in Romania, nu inseamna ca emit la noi, fac investitii de reducere a emisiilor. De exemplu, inchid un depozit de deseuri neconforme din care se emit multe gaze cu efect de sera. Il ecologizeza, fac instalatii de captare a metanului, din care iese energie si asta se contabilizeza in Spania. In aceeasi situatie sunt si tari precum Luxemburg, Olanda, Danemarca, Finlanda. Pentru aceste tari, singura sansa sa-si respecte angajamentele asumate este sa vina sa faca proiecte de mediu pe banii lor, in Romania, iar aceste investitii se contabilizeaza la ei, fiindca pentru aer nu exista granite. Şi as putea sa va precizez ca avem astfel de conventii incheiate cu 11 state.
