Administrația Trump vrea eliminarea termenilor „climă”, „egalitate de gen” și „durabilitate” din politicile globale pentru țările vulnerabile. Printre altele faux pas verzi. Discursul anti-verde al Washingtonului este preluat și de lideri români, care contestă tranziția ecologică și consensul științific.
Statele Unite blochează reforme pentru justiție fiscală, susțin extracția de combustibili fosili și reduc drastic ajutorul extern.
În plină criză climatică globală, administrația Trump face presiuni pentru diluarea unui document-cheie al ONU destinat sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare.
Un document intern consultat de Reuters arată că SUA vrea să elimine expresii-cheie precum „climă”, „egalitate de gen” și „durabilitate”.
Textul va fi discutat în iunie, la Sevilla, în cadrul celei de-a patra Conferințe ONU pentru Finanțarea Dezvoltării (FFD4).
Acesta reflectă pozițiile celor 193 de state membre și include observații din partea ONU.
Conferința are loc o dată la zece ani și stabilește direcțiile instituțiilor financiare globale, precum FMI și Banca Mondială.
SUA blochează reforme pentru transparență fiscală și sprijin social în criză
Statele Unite se opun reformării arhitecturii financiare internaționale și doresc eliminarea termenilor ce implică responsabilități clare.
Printre prevederile vizate se numără transparența fiscală, eliminarea subvențiilor pentru combustibili fosili și taxele pe poluare.
Washingtonul vrea să înlocuiască angajamentul de „a reforma arhitectura financiară internațională” cu o formulare diluată – „recunoașterea necesității de a-i spori reziliența și eficiența în fața provocărilor și crizelor actuale și viitoare”.
Această schimbare semantică permite evitarea asumării de angajamente ferme și blochează progrese viitoare.
SUA cere și eliminarea unui paragraf care obligă companiile să plătească taxe acolo unde realizează activitatea economică.
Un alt paragraf vizat prevede sprijinul pentru cheltuielile sociale esențiale în timpul șocurilor climatice sau crizelor economice.
Țările vulnerabile rămân expuse crizelor sistemice
Cele mai sărace state ale lumii se confruntă cu datorii uriașe și lipsa resurselor pentru reconstrucție după dezastre naturale.
Un obiectiv central al reformei propuse de ONU este sprijinirea acestor state prin mecanisme financiare echitabile și accesibile.
SUA, principal acționar în FMI și Banca Mondială, influențează direcția documentului și exercită presiuni asupra celorlalte state.
SUA s-a retras de două ori din Acordul de la Paris
Donald Trump a retras prima dată SUA din Acordul de la Paris în 2017, în primul său mandat de președinte.
Retragerea a devenit oficială în noiembrie 2020, cu doar câteva luni înainte ca Joe Biden să revină asupra deciziei.
La 20 ianuarie 2025, în prima zi a noului mandat, Trump a semnat din nou retragerea din Acordul climatic global.
Această decizie semnalează intenția clară de a abandona orice efort internațional coerent pentru combaterea crizei climatice.
Trump reduce drastic ajutorul extern și promovează combustibilii fosili
În 2025, administrația Trump a anunțat tăierea a peste 90% din contractele USAID pentru asistență externă.
Decizia a eliminat aproximativ 60 de miliarde de dolari destinați sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare.
Tăierile afectează grav programe de sănătate, educație, climă și reziliență economică în statele cele mai vulnerabile.
În același timp, guvernul american susține activ extracția de petrol și gaze, reluând proiecte blocate de administrația anterioară.
Trump a declarat public că tranziția verde este „o conspirație globalistă care distruge economia americană și ucide locurile de muncă”.
SUA respinge taxele globale pentru poluare și marile averi
Documentul FFD4 include propuneri de impozite globale pentru finanțarea tranziției ecologice și combaterea inegalităților economice.
Acestea vizează activitățile poluante și acumulările excesive de capital, susținute de Franța, Kenya și Barbados.
S.U.A., alături de Rusia, China și Arabia Saudită, respinge aceste măsuri și cere eliminarea lor din draftul final.
ONU cere implicare responsabilă
Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a recunoscut dificultatea negocierilor și a cerut ca „[t]oate țările să fie prezente la masa discuțiilor de la Sevilla și să se concentreze pe soluții”, potrivit Reuters.
Deși SUA adoptă o linie dură în privința reformelor globale, nu respinge complet ideea de cooperare economică internațională.
Documentul indică deschidere pentru parteneriate între țările în curs de dezvoltare și sectorul privat, în special în domenii economice.
Washingtonul susține în continuare inițiative legate de inovație tehnologică, antreprenoriat și educație financiară pentru economiile emergente.
Liderii români preiau discursul trumpist
În România, mai mulți lideri politici au adoptat o retorică asemănătoare celei promovate de Trump la nivel global.
Aceștia resping tranziția verde, atacă Acordul de la Paris și minimalizează problema schimbărilor climatice.
Ciolacu: „Drill, Sebi! Drill!” și atacuri la societatea civilă
Fostul premier Marcel Ciolacu l-a încurajat pe ministrul Burduja să continue extracția gazelor, parafrazând celebra replică a lui Trump.
„Așa că, citând din Donald Trump, îi spun atât: «Drill, Sebi! Drill!»”, a declarat fostul premier în fața presei.
„Vom fi printre cei mai mari producători de gaze din UE. Normal că deranjăm!”, a declarat Ciolacu în aprilie 2025.
El a acuzat ONG-urile de mediu că atacă proiectul Neptun Deep, alături de „partide care fac jocul Rusiei”, susținând că „sunt finanțate de Soros”.
Burduja: „Președintele Trump a arătat lumii că democrațiile sunt puternice atunci când economiile lor sunt puternice.”
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a exprimat critici ferme la adresa politicilor climatice ale Uniunii Europene, susținând că acestea au efecte negative asupra economiei României.
El a declarat că România trebuie să aibă curajul să-și urmeze propriul drum în domeniul energetic:
„România trebuie să aibă curajul să spună lucrurilor pe nume: europenii merită să plătească mai puțin pentru energie, iar noi putem oferi soluția.”
De asemenea, Burduja anunța la începutul anului că va prezenta în Guvern un raport detaliat privind efectele negative ale politicilor Green Deal asupra sectorului energetic românesc.
Acesta a subliniat necesitatea unei dezbateri solide privind continuarea Green Deal-ului în forma actuală și a îndemnat la luarea unor decizii curajoase pentru a asigura prosperitatea economică a României și a Europei.
Ministrul a mai afirmat și că România construiește viitorul noului program nuclear românesc, în parteneriat cu țări precum SUA, Canada, Italia, Franța, Coreea de Sud și Japonia.
Crin Antonescu NU crede că încălzirea globală este provocată de om
Candidatul la primul tur al alegerilor prezindențiale, Crin Antonescu a exprimat poziții critice față de politicile climatice ale Uniunii Europene.
Întrebat de jurnalista Denise Rifai dacă „există încălzire globală ca efect al acțiunii umane?”, Antonescu a răspuns categoric: „Nu!”
Referitor la Pactul Verde European, Antonescu a afirmat:
„Green Deal a fost o idee bună, dar care a fost exagerată până a devenit rea.”
El a mai spus că prioritatea României ar trebui să fie competitivitatea economică și industrială: „Problema României este cum să devină mai competitivă economic, industrial, nu cum să fie mai Green Deal.”
Într-o postare pe Facebook din aprilie 2025, Antonescu a declarat:
„Vreau energie ieftină pentru românii. Prin Green Deal, europenii au încercat să impună o terapie şoc, care, din păcate, a avut consecinţe foarte proaste în România. Voi fi un preşedinte care va merge la Bruxelles şi va spune clar că nu îmi pot ţine cetăţenii în frig şi întuneric, doar ca să fim verzi. Verzi şi săraci nu este o opţiune pentru mine.”
De asemenea, el a susținut finalizarea tuturor proiectelor hidroenergetice începute, care sunt în prezent blocate de diverse ONG-uri:
„Nu mai vrem un Green Deal, ci un Smart Deal. Aşa că, din contră, voi susţine finalizarea construirii tuturor hidrocentralelor, care sunt astăzi la peste 70%, dar blocate de diverse ONG-uri cu finanţare dubioasă.”
România riscă izolarea dacă adoptă o agendă anti-verde
Retorica acestor lideri aduce România mai aproape de pozițiile Moscovei și Beijingului decât de cele ale Bruxelles-ului.
În lipsa angajamentelor clare pentru mediu, România riscă să piardă accesul la fonduri europene și parteneriate strategice.
Tranziția verde nu este, până la urmă, și o oportunitate economică, pe care România o poate rata definitiv.
CITIȚI ȘI:
Smart Deal vs. Green Deal: România, între două viziuni energetice
Make pollution great! – again? Politicile de mediu în timpurile lui Trump
