Datorită măsurilor adoptate de autorități în ultima perioadă, Franta a fost declarată recent cea mai sustenabilă țară atunci când vine vorba despre producția și consumul de alimente.
Autoritățile franceze și-au asumat lupta împotriva risipei alimentare încă din 2016. Au introdus o lege care obligă retailerii să doneze alimentele nevândute ONG-urilor, dar și una care obligă restaurantele să pună la dispoziția clienților cutii pentru mâncare la pachet.
Toate aceste măsuri i-au determinat pe specialiștii care realizează Indexul Sustenabilității Alimentare să claseze Franța pe primul loc din lume. Este urmată de Japonia, Germania, Spania, Suedia, Portugalia, Italia, Coreea de Sud și Ungaria, pe ultimul loc situându-se Emiratele Arabe Unite.
Studiul a fost realizat în cadrul The Economist Intelligence Unit, pe 34 de state din întreaga lume.
Ce factori influențează sustenabilitatea alimentară
Potrivit raportului, țările cu rezultate bune sunt cele care au adoptat și au implementat politici guvernamentale solide referitoare la risipa alimentară, cercetarea în agricultură și conservarea biodiversității sau educația privind nutriția. Contează de asemenea stilul de viață al cetățenilor, dietele sau activitățile fizice, prezența sau absența femeilor din agricultură, precum și accesul la surse de apă dulce.
Sustenabilitatea lanțului alimentar este mai ușor de asigurat în țările cu venituri mari, dar cu populații mici și rate de urbanizare mai puțin accelerate.
Risipa alimentară, un factor decisiv pentru sustenabilitate
Așa cum se menționează în raport, reglementările pentru reducerea risipei au fost principalele măsuri care i-au asigurat Franței primul loc în clasament. Legătura este evidentă, având în vedere impactul risipei asupra mediului și societății.
Potrivit FAO, risipim o treime din mâncarea produsă. În 2007, pentru a obține alimentele în final aruncate, am folosit 1.4 miliarde de hectare de pământ, mai mult decât suprafața Canadei și a Indiei la un loc. Pentru a avea la dispoziție pământul arabil, se defrișează anual 9.7 milioane de hectare, adică 74% din totalul tăierilor. Odată cu pădurile, dispar, evident, și specii de mamifere, păsări, pești și amfibieni. În plus, odată supraexploatat, pământul necesită fertilizatori, care poluează pământul, râurile și oceanele.
Pe lângă pământ, producția hranei necesită apă. Agricultura folosește 70% din consumul total de apă dulce, iar consumul aferent alimentelor risipite a ajuns în 2007 la 250 km cubi, cât consumul SUA.
Nu în ultimul rând, producția alimentelor e mare consumatoare de energie, de cele mai multe ori obținută din combustibili fosili. Petrolul este folosit de-a lungul procesului: de la fertilizare, plantare, irigare și cules, până la transport, procesare și răcire.
Dacă risipa alimentară ar fi o țară, ar fi pe locul al treilea la poluare, după SUA și China. Ar genera 33% din cantitatea totală de emisii.
