Tot mai puțini consumatori țin cont de impactul asupra mediului atunci când fac cumpărături, iar principalele motive sunt prețurile mari și dificultatea de a identifica produsele cu adevărat ecologice.
Această scădere a fost observată în 23 din cele 27 de țări ale Uniunii Europene, deși cu diferențe între state.
Atenția acordată efectelor asupra mediului variază în funcție de vârstă, educație și situația financiară, iar cei mai tineri, cu studii mai avansate și cu o situație financiară mai bună, sunt mai atenți la acest aspect.
Potrivit Barometrului 2025 al comportamentului și siguranței consumatorilor, 43% dintre consumatori au luat în considerare efectele asupra mediului atunci când au făcut cumpărături, cu 13 puncte procentuale mai puțin față de 2022.
Dintre aceștia, 15% au ținut cont de acest aspect pentru toate sau aproape toate achizițiile, 21% – doar pentru unele produse sau servicii, iar 7% – doar pentru una sau două achiziții. Majoritatea consumatorilor, 55%, nu au fost deloc influențați de acest factor în alegerile lor de cumpărare, o creștere de 13 puncte procentuale față de 2022.
În ciuda indicațiilor anterioare privind o creștere a preocupărilor consumatorilor legate de mediu, rezultatele sondajului privind condițiile consumatorilor prezintă o imagine diferită. Între 2018 și 2022, a existat doar o creștere marginală a numărului de consumatori influențați de aspectele de mediu în toate sau majoritatea achizițiilor lor, fără nicio schimbare în rândul celor care au declarat că nu au fost influențați deloc sau că acest factor a influențat doar unele achiziții sau una-două achiziții.
În prezent, se observă o scădere semnificativă – de 11% – în proporția consumatorilor care afirmă că aspectele de mediu au influențat toate sau majoritatea achizițiilor lor.
Această tendință evidențiază relația complexă dintre conștientizare, preocupare și acțiune în comportamentul consumatorilor cu privire la problemele de mediu, sugerând că factorii economici joacă un rol semnificativ în deciziile de cumpărare sustenabilă.
Educația, vârsta și obiceiurile online influențează atenția la mediu
Consumatorii cu un nivel scăzut de educație sunt cei mai predispuși să declare că impactul asupra mediului al achizițiilor lor nu le-a influențat deciziile de cumpărare (66% comparativ cu 58% dintre cei cu un nivel mediu de educație și 50% dintre cei cu un nivel ridicat de educație).
Grupurile de vârstă mai înaintată (55-64 de ani și peste 65 de ani) sunt, de asemenea, mai predispuse să declare acest lucru, comparativ cu grupul cel mai tânăr (18-34 de ani).
Cei care nu au făcut nicio achiziție online în ultimul an sunt, de asemenea, mai puțin conștienți de impactul asupra mediului (68% comparativ cu 51% dintre cei care au efectuat cumpărături online).
Pe de altă parte, persoanele cu un nivel de educație mai ridicat sunt mai predispuse să fi luat în considerare impactul asupra mediului pentru toate sau majoritatea achizițiilor lor (18% dintre cei cu un nivel ridicat de educație, comparativ cu 12% dintre cei cu un nivel scăzut de educație).
Consumatorii vulnerabili – cei care consideră că situația lor financiară este foarte dificilă – sunt cel mai puțin predispuși să fi luat în considerare impactul asupra mediului pentru toate sau majoritatea achizițiilor lor.
Consumatorii au fost întrebați și despre motivele care îi împiedică să cumpere produse și servicii sustenabile mai des. Cel mai important obstacol este costul, 67% dintre respondenți afirmând că bunurile sustenabile sunt mai scumpe.
Confuzia legată de care produse sunt cu adevărat ecologice și lipsa de încredere în declarațiile privind impactul asupra mediului sunt, de asemenea, preocupări frecvente, fiind menționate de 62% dintre consumatori.
Alte bariere semnificative includ îngrijorările legate de calitate (45%) și disponibilitatea limitată a produselor sustenabile (44%). Dificultatea de a-și schimba obiceiurile reprezintă un obstacol pentru 38% dintre consumatori.
Bariere mai puțin frecvente includ sentimentul că nu sunt afectați de schimbările climatice sau de lipsa resurselor (23%) și timpii mai lungi de livrare pentru produsele sustenabile (22%).
Aceste constatări evidențiază două provocări majore pentru consumul sustenabil: impactul crizei costului vieții asupra capacității consumatorilor de a-și permite opțiuni ecologice și percepția lipsei unor informații fiabile despre sustenabilitatea produselor.
Anumite bariere în calea consumului sustenabil sunt mai pronunțate în rândul unor grupuri demografice specifice. Costul bunurilor sustenabile este o preocupare mai mare pentru consumatorii tineri, 71% dintre cei cu vârste între 18 și 34 de ani menționând acest aspect, comparativ cu 61% dintre cei de peste 65 de ani. Această barieră este mai importantă și pentru persoanele care se confruntă cu dificultăți financiare: 72% dintre cei care consideră că le este foarte dificil și 70% dintre cei care spun că le este destul de dificil să gestioneze situația financiară au menționat acest aspect, comparativ cu 63% dintre cei care afirmă că le este foarte ușor și 67% dintre cei care spun că le este destul de ușor.
Nivelul de educație joacă, de asemenea, un rol. Persoanele cu un nivel ridicat de educație sunt mai predispuse să menționeze confuzia privind identificarea produselor și serviciilor cu adevărat ecologice, comparativ cu cele cu un nivel scăzut de educație (66% față de 54%).
Consumatorii mai în vârstă (65+) (48%) și părinții singuri (50%) sunt mai predispuși să exprime îngrijorări cu privire la calitatea produselor și serviciilor sustenabile.
Consumatorii au fost întrebați despre experiențele lor cu produsele de folosință îndelungată care au încetat să funcționeze corect după expirarea perioadei legale de garanție. Aproape o treime (31%) dintre consumatori au raportat că s-au confruntat cu astfel de situații în ultimele 12 luni.
Dintre cei care au avut un produs defect, 35% l-au reparat, în timp ce 40% au ales să îl înlocuiască cu un produs nou.
Este de remarcat că doar 9% au optat pentru înlocuirea produsului defect cu unul second-hand sau recondiționat.
În final, 16% nu au reparat și nici nu au înlocuit produsul.
Anumite grupuri socio-demografice sunt mai puțin predispuse să repare un produs de folosință îndelungată care a încetat să funcționeze după expirarea garanției legale. De exemplu, consumatorii tineri sunt mai puțin înclinați să repare, 25% dintre aceștia alegând să nu repare (adică fie înlocuiesc produsul, fie nu îl repară și nici nu îl înlocuiesc), comparativ cu 14% dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani.
Constrângerile financiare joacă, de asemenea, un rol: cei care consideră că le este foarte dificil sau destul de dificil să își gestioneze finanțele sunt mai puțin predispuși să repare produsele comparativ cu cei care consideră că le este destul de ușor sau foarte ușor (23%-25% față de 17%-19%).
În plus, obiceiurile de cumpărare online par să influențeze deciziile de reparare, 22% dintre cei care au făcut achiziții online în ultimele 12 luni optând să nu repare produsul, comparativ cu 14% dintre cei care nu au făcut cumpărături online.
Dintre cei care nu și-au reparat produsul, costul a fost principala barieră, 61% dintre consumatori afirmând că reparația ar fi fost prea costisitoare. Aproape jumătate (49%) au preferat să înlocuiască produsul în întregime, în timp ce aproximativ o treime (32%) au considerat că reparația ar necesita prea mult efort.
De asemenea, 28% au raportat că produsul nu putea fi reparat, iar aceeași proporție (28%) a considerat că procesul de reparație ar fi durat prea mult timp.
Consumatorii care și-au reparat produsul au raportat, în general, experiențe satisfăcătoare. Trei sferturi (76%) dintre aceștia s-au declarat mulțumiți de serviciul de reparație și consideră că reparația a fost finalizată într-un interval de timp rezonabil. În plus, 71% consideră că prețul reparației a fost rezonabil, iar 70% au raportat că problema a fost complet rezolvată fără să reapară.
CITEȘTE ȘI:
Noile reguli privind produsele vândute în UE aduc garanții extinse pentru consumatori
