„In Uniunea Europeana (UE) se cultiva porumb modificat genetic si un anumit tip de cartof transgenic pe o suprafata de 100.000 de hectare. Cea mai mare producatoare de organisme modificate genetic (OMG), dintre statele UE, este Spania, care cultiva 80% din cantitatea toatala de OMG-uri din Europa. Si tara noastra are suprafete cultivate cu OMG-uri, insa, Romania, ca si celelalte tari membre, va putea sa restrictioneze sau sa aprobe cultivarea plantelor transgenice. Acest lucru depinde insa de vointa fermierilor romani sau de alegerea pe care o va face populatia tarii noastre, de a accepta sau nu cultivarea OMG-urilor”, a declarat Rares Niculescu, vicepresedintele Comisiei pentru Agricultura si Dezvoltare Rurala cu ocazia unui seminar organizat de Biroul Parlamentului European in Romania.
Rares Niculescu, vicepresedintele Comisiei, nu a specificat insa suprafata exacta destinata in prezent, in Romania, acestui tip de culturi. El a spus insa ca OMG-urile ar putea reprezenta o solutie pentru asigurarea hranei, mai ales in urmatorii 20 de ani, cand nevoia de alimente a populatiei globului va creste cu 50%.
„ Nevoia de hrana va creste in urmatorii 20 de ani cu 50% pe intreaga planeta. Insa, deocamdata, putine state membre UE cultiva OMG-uri in scop comercial, iar unele dintre ele, Austria, Franta, Grecia, Ungaria, Germania si Luxemburg au aplicat interdictii in cadrul asa-numitei <clauze de salvgardare>, a mai spus Rares Niculescu.
Aceste declaratii au venit in contextul in care eurodeputatii, reuniti ieri in Comisia pentru mediu, sanatate publica si siguranta alimentara, au sustinut propunerea potrivit careia statele membre UE au dreptul sa interzica sau sa restrictioneze cultivarea organismelor modificate genetic , dupa o modificare a legislatiei in Parlamentul European.
Actul normativ va fi transmis Consiliului UE pentru discutii suplimentare.
Inca alte 17 tipuri de OMG-uri asteapta aprobarea din partea Autoritatii Europene pentru Siguranta Alimentara, ele fiind, in principal, soiuri de porumb, cartof si soia.
Statele membre vor putea restrictiona sau interzice cultivarea acestor plante pe motive care tin de siguranta agricola si a mediului inconjurator, dar nu vor avea putere de decizie atunci cand vine vorba de probleme legate de sanatatea publica.
