Barajul Paltinu de pe raul Doftana s-a transformat intr-o stavila pentru deseurile ce acopera o mare parte a unuia dintre cele mai frumoase lacuri din tara. Luciul apei abia se mai zareste, iar turistii veniti sa admire constructia spectaculoasa a barajului au ocazia sa fotografieze o mare de PET-uri si deseuri menajere.
”Cantitatea de deseuri in barajul Paltinu este influentata de cantitatea de deseuri adusa de raul Doftana, care, pana in zona barajului Paltinu, strabate circa 30 de km. La acestea se adauga si gunoaiele aduse de cursurile de apa Secaria (8km) si Paltinoasa (8km), ce se varsa, de asemenea, in lacul de acumulare Paltinu”, arata reprezentantii Administratiei Nationale ”Apele Romane” (ANAR).
”Asa arata tot timpul. Chiar daca in ultima vreme lacul a fost curatat mai des, in cateva zile gunoiul se aduna la loc. E pacat pentru ca e unul dintre cele mai frumoase locuri din zona. Vin o gramada de turisti sa vada barajul si lacul si cand se uita in jos gasesc doar mizerie”, spune Gabriel, care locuieste in apropiere.
La cea mai recenta ecologizare de la Paltinu, autoritatile au colectat 60 metri cubi de PET-uri si 80 tone de material lemnos. In plus, ca urmare a depozitarii necorespunzatoare a deseurilor, Primaria din Valea Doftanei a fost amendata cu 75.000 lei.
Lacurile de acumulare, transformate in gropi de gunoi
Autoritatile responsabile cu igienizarea lacurilor de acumulare au scos din apa in primele sapte luni ale anului aproximativ 634 de tone de deseuri, aduse de raurile din munti.
Responsabili pentru o mare parte din cantitatile uriase de gunoaie care acopera suprafetele lacurilor de acumulare sunt turistii si locuitorii din amonte de baraje.
Ignoranta si neglijenta celor care folosesc raurile pe post de tomberoane sunt vizibile in special la barajele principalelor lacuri de acumulare, unde apele depoziteaza sute de tone de deseuri, adunate de la munte. Din cele aproximativ 634 tone de deseuri colectate la nivelul tuturor acumularilor aflate in administrarea Administatiei Nationale ”Apele Romane” (ANAR), aproape 182 tone au fost PET-uri, iar 55 de tone au fost deseuri menajere. Sticlele de plastic aruncate in apa sunt si cele mai voluminoase deseuri, totalizand aproape 867 de metri cubi.
Cele mai multe deseuri au fost colectate la barajele de la nivelul bazinului hidrografic Siret, Arges-Vedea, Mures si Jiu.
Gunoaiele din apa costa
Deseurile care plutesc cu saptamanile in apa au efecte nocive asupra ecosistemelor din lacuri, contribuind masiv la poluarea apelor. In plus, tonele de materiale plastice aduc un deserviciu activitatilor turistice, transformand lacurile in adevarate gropi de gunoi.
Pe de alta parte, neglijenta turistilor si localnicilor costa statul roman sume uriase destinate igienizarii. Costurile totale estimate anual, in medie, suportate de Apele Romane, din surse proprii, prin administratiile bazinale de apa, sunt de 2.208.390 lei.
Cele mai mari costuri pentru actiunile igienizare in primele sapte luni ale anului au fost suportate de catre administratiile bazinale de apa din Arges-Vedea (672.832 lei), Mures (139.290 lei), Prut-Barlad (127.621 lei) si Siret (106.200 lei).
Potrivit reprezentantilor ANAR, cuantumul amenzilor aplicate si incasate in primele sapte luni de zile totalizeaza 548.000 lei si au fost aplicate atat persoanelor fizice, cat si celor juridice, autoritati locale si agenti economici. Cele mai multe amenzi pentru salubrizare necorespunzatoare a apelor au fost aplicate de autoritatile din Buzau-Ialomita (150.000 lei) si Mures (225.000 lei).
