Majoritatea covarsitoare a primariilor din Romania nu au inceput sa lucreze nici pana in prezent la noile harti de poluare fonica, ce ar trebui transmise Uniunii Europene anul viitor.
Pana la jumatatea lui 2012, 25 de orase din Romania, toate cu o populatie de peste 100.000 de locuitori, trebuie sa prezinte autoritatilor europene hartile de zgomot, potrivit reprezentantilor companiei Enviro Consult, care a realizat cele mai multe harti de zgomot din tara.
Precedentul termen de auditare a fost sfarsitul lui 2007, referindu-se doar la orasele cu peste 250.000 de locuitori (Brasov, Bucuresti, Cluj-Napoca, Constanta, Craiova, Galati, Iasi, Ploiesti, Timisoara).
In Romania au fost realizate pana in prezent harti pentru 9 orase. Elaborarea lor a inceput in 2005 si au fost predate catre institutiile europene in 2008.
Pana la termenul urmator, Romania mai are la dispozitie un an si 3 luni pentru a finaliza noile harti de zgomot, avand in vedere ca datele necesare trebuie colectate incepand cu anul ce precede termenul predarii. Respectarea acesteia este putin probabila, avand in vedere ca anul acesta doar 2 orase au inceput sa culeaga datele necesare studiului: Oradea si Targu-Mures.
Pretul unui astfel de studiu variaza de la 250.000 de euro, pentru un oras mic, cum este Oradea si sare de un milion de euro pentru Bucuresti. In plus, Primaria Capitalei va trebui sa detina date cadastrale actualizate si registrul spatiilor verzi (care va fi gata cel mai devreme in luna iunie), date statistice privind populatia, studii de trafic si date meteo.
Directivele europene prevad ca, pana la finele anului viitor, toate orasele din Uniunea Europeana cu mai mult de 100.000 de locuitori trebuie sa dispuna de o harta de zgomot, care sa indice nivelul poluarii fonice. Legislatia europeana prevede ca fiecare harta de zgomot sa fie actualizata la fiecare 5 ani, aici intrand in calcul nu numai orasele, ci si reteaua de transport feroviar, drumurile, aeroporturile sau santierele navale.
82 decibeli, astazi, pe Bulevardul Magheru
In urma unei masuratori efectuate in aceasta dimineata pe bulevardul Magheru, in zona teatrului Nottara, reprezentantii Enviro Consult au constatat ca bucurestenii din centru sunt supusi constant la o poluare fonica de 80 de decibeli.
Bucurestiul este cel mai poluat oras din Romania in ce priveste zgomotul, populatia fiind expusa in proportie de 85% la o poluare fonica de peste 55 de decibeli, potrivit firmei Enviro Consult.
Potrivit Organizatiei Mondiale a Sanatatii si normelor europene, 55 de decibeli este limita la care autoritatile ar trebui sa ia masuri pentru reducerea zgomotului din orase. In Capitala, blocurile cu iesire la bulevarde si apartamentele de la etaje inferioare sunt cele mai expuse poluarii fonice.
“La nivel national, in orasele de peste 250.000 de locuitori avem 2.900.000 de persoane expuse la un nivel de zgomot peste standardele de auditare, ceea ce inseamna ca pentru mai mult de 60% din populatie, calitatea vietii este afectata considerabil de poluarea fonica”, a declarat Bogdan Lazarovici, directorul Enviro Consult.
Zgomotul afecteaza inima si somnul
Ignorat in Romania ca sursa importanta de poluare, zgomotul urban este unul dintre cei mai mari factori de stres cotidian, afectiuni cardiace si probleme ORL.
”Poluarea fonica din Capitala depaseste suportabilitatea nervului auditiv, care sufera leziuni degenerative definitive”, a explicat medicului ORL Dorin Sarafoleanu. Potrivit acestuia, nervul auditiv nu are timp sa se odihneasca si sa se refaca cand este supus zgomotelor pe termen lung. Daca in Occident procentul persoanelor care sufera de hipoacuzie (auz slabit) este de 7 – 9 la mia de locuitori, in Romania acesta ajunge la 13 – 14 bolnavi la mie.
Psihologul Laura Mateescu arata ca zgomotele ambiante puternice suprasolicita sistemul cognitiv, iar creierul nu se mai poate concentra cum trebuie asupra altor sarcini, chiar daca aparent ignora sursa zgomotelor. In plus, copiii expusi zgomotelor puternice sufera de dificultati de concentrare si de atentie, probleme de memorie si in general au performante scazute la invatatura.
”Traind zi de zi intr-un spatiu poluat fonic, ajungem sa nu mai percepem zgomotul, insa el ne afecteaza in continuare simturile. Zgomotul accentueaza problemele cardiace, creaza stari de neliniste si agresivitate, insomnii”, a mai spus Lazarovici.
Cele mai zgomotoase bulevarde din Bucuresti
Potrivit reprezentantilor Enviro Consult, in prezent, valorile maxime din timpul zilei permise de legislatia romaneasca sunt de pana in 50 de decibeli pentru zonele rezidentiale. Pe strazi si autostrazi, numarul decibelilor nu ar trebui sa depaseasca 70 de decibeli, iar incepand cu 2012 limita acesta va trebui redusa la 60.
Pe baza ultimelor studii privind poluarea fonica din Capitala, cu masuratori efectuate in aproximativ 250 de puncte fixe, se poate realiza un top al celor mai poluate zone ale capitalei, din punct de vedere fonic:
1. Bulevardul Magheru (zona Nottara)
2. Zona Oltenitei
3. Bulevardul Ferdinand (zona Iulia Hasedeu)
4. Bulevardul Ghencea
5. Pantelimon (zona Morarilor)
Topul celor mai poluate fonic orase
Conform datelor furnizate de Romania catre autoritatile europene, topul oraselor cu un nivel ridicat de zgomot arata astfel:
1. Bucuresti – 85% din populatie afectata de poluarea fonica
2. Constanta – 75% din populatie afectata de poluarea fonica
3. Cluj – 64% din populatie afectata de poluarea fonica
4. Brasov si Ploiesti – 61% din populatie afectata de poluarea fonica
5. Galati – 55% din populatie afectata de poluarea fonica
6. Timisoara – 49% din populatie afectata de poluarea fonica
La polul opus se afla Iasi, cu doar 16% din populatie afectata de zgomot.
Ce trebuie sa faca primariile?
Potrivit specialistilor, traficul rutier conduce detasat in topul celor mai mari surse de zgomot din orase. Acesta este urmat, la mare distanta, de traficul feroviar, unde sunt incluse si tramvaiele, zgomot industrial si trafic aerian.
Pentru reducerea acestora, primariile ar trebui sa elaboreze planuri de actiune ale caror masuri sa fie incluse in strategia de dezvoltare a orasului. Incurajarea cetatenilor sa foloseasca transportul in comun si sa renunte la masini este, de asemenea, o conditie. Acest lucru se poate face prin amenajarea de piste pentru biciclete si un transport in comun modern si mai dens, care sa beneficieze de o banda speciala.
Orasele occidentale au mers chiar mai departe, impunand taxe de intrare in centrul orasului si impozite mai mari pentru detinatorii de automobile.
Potrivit unui plan de actiune de reducere a zgomotului ce dateaza din 2008, autoritatile locale ar fi trebuit ca in zonele foarte poluate fonic sa redirectioneze traficul, sa stabileasca sensuri unice, restrictii de viteza sau sa interzica circulatia unor anumite tipuri de autovehicule in intervale orare de varf sau pe anumite artere, fie sa monteze panouri fono-absorbante pe sosele pentru protejarea locuintelor.
Proiectul prevedea imbunatatirea cailor de rulare ale tramvaielor si ale trenurilor si reducerea zgomotului provenit de la traficul aerian. Teoretic, harta de zgomot ar trebui sa joace un rol important la eliberarea unor avize si autorizatii pentru diferite proiecte de dezvoltare.
