Sute de mii de tone de deșeuri de ambalaje din sticlă ajung la groapa de gunoi anual în România. Acestea devin deșeu periculos pentru că produc incendii, prin efectul de lupă și ocupă un volum foarte mare.
”Timpul de descompunere a unei sticle care ajunge la groapa de gunoi poate fi de până la 1 milion de ani. În schimb, durează câteva zile pentru ca o sticlă să iasă din procesul de reciclare și să apară din nou pe raftul magazinului, ca un produs nou. Acesta este ceea ce se numește ciclul de viață al ambalajului circular. De asemenea, există o legătură strânsă între reciclare și reducerea amprentei de carbon asupra mediului, iar reciclarea sticlei economisește energie, resurse, emisii de CO2 și îmbunătățește calitatea aerului”, a declarat Marius Costache, Director General GreenGlass.
Fabrica a reciclat, de la începutul anului și până în prezent, 75 de milioane de ambalaje de sticle. Prin reciclarea acestei cantități au fost economisite peste 6500 de tone CO2, echivalentul emisiei unui avion care zboară în jurul lumii de aproximativ 350 de ori.
Fiecare tonă de sticlă reciclată economisește mai mult de o tonă de materii prime necesare pentru a crea o sticlă nouă. În plus, economisește și 590 Kg de nisip, 186 Kg sodă și 173 Kg de calcar.
De asemenea, fabricarea produselor din sticlă folosind granule de sticlă reciclate consumă cu 40% mai puțină energie decât producerea de sticlă nouă din materii virgine, deoarece sticla se topește la o temperatură mult mai scăzută.
Ce se întâmplă cu sticla în fabica de reciclare
Primul pas în procesul reciclării sticlei îl reprezintă presortarea, în această fază fiind eliminați contaminanții mai mari precum PET, pungi de plastic, sau alte deșeuri menajere.
Ulterior, echipamentele de sortare automată acționate de senzori sofisticați separă metalele feroase și neferoase, iar sticla este zdrobită pentru a regla mărimea cioburilor. Acest proces este urmat de curățarea sticlei, unde, într-un uscător sub vid etanș, cioburile sunt încălzite la temperaturi ridicate pentru a fi uscate, iar deșeurile organice sunt înlăturate.
Unul din cei mai importanți pași îl reprezintă sortarea optoelectronică. Acest proces îndepărtează impuritățile de tip CSP (ceramică, pietre și porțelan) și sortează cioburile în categorii: transparentă, maro și verde. La final, cioburile sunt gata pentru a fi utilizat în alte industrii.
