Durabilitatea biocarburantilor trebuie verificata de statele membre sau prin intermediul unor scheme voluntare care au fost aprobate de Comisia Europeana, pentru a avea garantia ca, fata de combustibilii fosili, biocarburantii utilizati in UE contribuie palpabil la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
„Trebuie sa ne asiguram ca intregul lant al biocarburantilor, de la productie la livrare, este durabil. Din acest motiv, am stabilit cele mai ridicate standarde de durabilitate din lume. Schemele recunoscute astazi la nivelul UE sunt un bun exemplu al unui sistem transparent si fiabil care asigura respectarea acestor standarde ridicat”, a declarat comisarul european pentru energie, Günther Oettinger.
Pentru a beneficia de finantare publica sau pentru a contribui la realizarea obiectivelor nationale obligatorii pentru energia din surse regenerabile, biocarburantii utilizati in UE, fie produsi la nivel local sau importati, trebuie sa respecte criteriile de durabilitate. Aceste criterii sunt menite sa impiedice schimbarea destinatiei zonelor cu stocuri mari de carbon si cu o biodiversitate bogata in scopul obtinerii de materii prime pentru biocarburanti.
In practica, acest lucru inseamna ca biocarburantii proveniti din recolte cultivate pe un teren care fusese anterior padure tropicala sau pasune naturala, cu un ecosistem unic, nu pot fi considerati durabili. In plus, emisiile de gaze cu efect de sera produse de-a lungul intregului lant de productie trebuie sa fie cu cel putin 35% mai reduse decat in cazul combustibililor fosili. Cu timpul, aceasta stacheta va fi din ce in ce mai ridicata.
Companiile pot opta sa demonstreze conformitatea cu aceste cerinte in materie de durabilitate prin intermediul sistemelor nationale sau prin participarea la o schema voluntara recunoscuta de Comisie. Dupa ce verifica temeinic daca o schema respecta cerintele in materie de durabilitate si in cazul in care constata ca ea respecta cerintele in materie de durabilitate prevazute de Directiva privind energia din surse regenerabile , Comisia acorda o recunoastere a carei valabilitate este de 5 ani. O astfel de schema verifica unde si cum sunt produsi biocarburantii. Daca sunt respectate regulile schemei voluntare, aceasta poate emite un certificat pentru produsul respectiv.
Comisie a recunoscut urmatoarele scheme voluntare:
ISCC (schema din Germania, finantata public, care vizeaza toate tipurile de biocarburanti)
Bonsucro EU (initiativa sub forma de masa rotunda pentru biocarburanti obtinuti pe baza de trestie de zahar, cu accent pe Brazilia)
RTRS EU RED (initiativa sub forma de masa rotunda pentru biocarburanti obtinuti pe baza de soia, cu accent pe Argentina si Brazilia)
RSB EU RED (initiativa sub forma de masa rotunda care vizeaza toate tipurile de biocarburanti)
2BSvs (schema a industriei franceze, care vizeaza toate tipurile de biocarburanti) RSBA (schema industriala pentru Abengoa, care vizeaza lantul lor de aprovizionare)
Greenergy (schema industriala pentru Greenergy, care vizeaza etanolul obtinut din trestie de zahar si provenind din Brazilia)
