Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) reprezintă un test crucial pentru administrația românească în sectorul mediului. Conform ultimelor date prezentate de Ministerul Mediului, bilanțul este unul mixt: există întârzieri importante în anumite componente, dar și proiecte cu un progres real și impact direct în comunități.
Mai mult decât o listă de investiții, PNRR a devenit un indicator al capacității de guvernare, al seriozității instituționale și al responsabilității în cheltuirea banilor europeni.
Componenta 1 – Managementul apei: decalaje mari, risc financiar ridicat
Această zonă critică înregistrează cele mai mari întârzieri, conform ministrului mediului Diana Buzoianu. Din cei peste 3.800 km de rețele de apă planificați, doar 70 km au fost realizați. În cazul rețelelor de canalizare, s-au realizat 158 km.
Pe segmentul gestionat de Apele Române, rezultatele sunt aproape inexistente: 0 km de diguri construite din peste 400 km disponibili, niciun baraj finalizat din cele 13 finanțate, și un singur polder în execuție din totalul de 13 planificate.
Singurele investiții avansate din această componentă sunt cele privind dotarea administrațiilor bazinale (progres de 95%) și cadastrul apelor (progres de 55%).
Dacă nu sunt accelerate lucrările, România riscă penalități de peste 850 milioane euro doar pe această componentă.
Ministrul mediului Diana Buzoianu s-a arătat nemulțumită de lipsa de progrese pe această componentă foarte importantă din PNRR.
Componenta 2 – Păduri și biodiversitate: împădurirea ca soluție împotriva deșertificării
Această componentă capătă o importanță sporită în contextul în care România se confruntă cu o amenințare majoră:
peste 100.000 de hectare din sudul țării s-au transformat în deșert sau sunt în pericol iminent de deșertificare.
Una dintre cele mai afectate zone este în județul Dolj, în apropierea localității Poiana Mare.
Din cele 26.000 hectare asumate prin PNRR, până în prezent au fost împădurite aproape 9.000 hectare, cu angajamentul ca această suprafață să se dubleze într-un singur an.
Proiectele finanțate din fonduri europene, precum cele din Poiana Mare, contribuie la prevenirea degradării ecosistemelor și reprezintă o soluție concretă și urgentă.
„Așa arată patriotismul de secol XXI: să ne luptăm pentru mediu, pentru păduri și pentru accesarea banilor europeni în comunități”, a declarat ministrul Mediului în cadrul unei vizite pe teren la două zile după analiza PNRR.
Pe lângă împăduriri, din cele 90 de pepiniere prevăzute, 34 sunt deja funcționale. Investițiile în prevenirea viiturilor torențiale au atins majoritatea țintelor, însă unele obiective legate de biodiversitate se află în stadiu incipient, cu 0% progres în implementare.
Componenta 3 – Managementul deșeurilor: implementare sub așteptări
Progresul în zona managementului deșeurilor este mult sub nivelul asumat. Doar 3.000 din cele 13.700 de insule ecologice prevăzute au fost instalate. Cele 26 de instalații de reciclare sunt încă în faza de licitație, iar niciunul dintre cele 150 de sisteme integrate pentru gunoi de grajd nu a fost încă realizat.
Această întârziere pune România în pericol de a pierde peste 550 milioane euro.
Componenta 7 – Transformarea digitală: model de bună practică
Digitalizarea din sectorul de mediu este unul dintre puținele domenii care înregistrează un progres consistent.
Sistemul integrat de urmărire a tăierilor ilegale are un avans de 60%, iar digitalizarea celor 32 de servicii publice de mediu este completată în proporție de 75%.
Ce urmează?
Ministerul Mediului anunță o serie de măsuri menite să salveze cât mai multe dintre proiectele PNRR aflate în pericol. Negocierile cu Comisia Europeană pentru ajustarea țintelor sunt în desfășurare, iar la finalul acestora va fi demarat un audit complet al instituțiilor care au pierdut peste 50% din investiții.
Concret, Diana Buzoianu a anunțat că :
- colaborarea cu autoritățile locale și beneficiarii, dar și cu partenerii europeni, „pentru a păstra ce se poate păstra și a accelera ce poate fi accelerat. Vom termina negocierile alături de Comisia Europeană în care vom face tot ce putem să salvăm fondurile europene fără a risca penalități uriașe din taxele și impozitele românilor. Suntem în discuții cu reprezentanții MIPE și ai Comisiei Europene pentru a reuși să rămână în viață cât mai multe proiecte în PNRR care au și șanse să fie finalizate într-un an de zile.”
- „Vom publica constant informații cu stadiul fiecărei componente în anul care a mai rămas pentru PNRR și vom monitoriza toate investițiile asumate final că vor fi realizate. Transparența nu este un gest de imagine, ci o obligație față de cetățeni.”
- „După finalizarea renegocierilor vom dispune un audit complet în cadrul tuturor subordonatelor care au pierdut peste 50% din investițiile din PNRR. Avem un angajament față de cetățeni: Nu vom cosmetiza realitatea. Nu vom acoperi eșecuri. Nu vom ezita să luăm decizii ferme. Dar nici nu vom abandona șansa uriașă pe care PNRR o aduce României: aceea de a construi un viitor mai sigur, mai verde, mai corect pentru toți. România are nevoie de încredere, iar încrederea se construiește prin adevăr, transparență și acțiune.”
