text de Ilinca Teodoriu
Din cauza valurilor puternice ale Marii Negre, suprafetele de plaja se diminueaza de la an la an. Potrivit studiilor realizate de specialisti, plajele din statiunile de pe litoralul romanesc se reduc cu cel putin doi metri si jumatate pe an. Ministrul mediului, Sulfina Barbu, sustine ca situatia este si mai ingrijoratoare in Delta Dunarii. "Din studiile noastre reiese ca plajele sunt in mare pericol. Daca in zona de sud a litoralului se pierd doi metri si jumatate pe an, in zona de nord, si anume in Delta Dunarii, dispar anual intre sase si opt metri de plaja", ne-a declarat Sulfina Barbu. Cele mai afectate zone sunt Portita, situata in Delta Dunarii, si statiunile Eforie Nord, Eforie Sud si Venus.
Japonezii au gasit solutii
Pentru refacerea zonei, autoritatile romane au solicitat sprijinul expertilor japonezi. Astfel, dupa efecutarea unor cercetari, specialistii Agentiei de Cooperare Japoneza ( JICA) au elaborat un program pentru reabilitarea zonei costiere romanesti. "Cercetatorii ne propun ca pentru anumite zone sa construim niste diguri subacvatice care sa anihileze curentii marini, sa refacem si sa consolidam o parte din digurile existente si sa suplimentam cantitatile de nisip pentru alte portiuni ale plajelor", ne-a mai spus Sulfina Barbu. Potrivit studiilor, pentru reabilitarea intregii zone costiere ar fi nevoie de aproximativ 316 milioane de euro, cei mai multi bani -80 de milioane – urmand sa fie cheltuiti pentru innisiparea zonelor. Japonezii au calculat chiar si necesarul de nisip pentru refacera litoralului: peste 3 milioane de metri cubi.
Mamaia si Eforie, primele pe lista japonezilor
Planurile specialistilor japonezi includ o prima reabilitare a zonelor costiere in statiunile Mamaia si Eforie Nord. Potrivit proiectelor, pentru reabilitarea celor doua sectoare de plaja, principalele lucrari vor fi acelea de innisipare a unor zone, dar si de refacere unor diguri care sa anihileze curentii Marii. Pentru reabilitarea si largirea plajei de la Mamaia costurile estimate se ridica la 11,53 milioane de euro, in timp ce la Eforie lucrarile sunt mai scumpe, de peste 28 demilioane de euro. Proiectul japonezilor se intinde pe o perioada de patru ani, timp in care plajele vor fi largite cu zeci de metri de nisip.
Dupa primii doi ani de lucrari, plaja din Mamaia ar putea fi mai larga cu 50 de metri, iar in urmatorii doi cea din Eforie sa aiba chiar 80 de metri in plus. Pentru ca aceste planuri sa devina realitate, japonezii au nevoie de peste 700 de mii de metri cubi de nisip. insa si acest aspect a fost luat in calcul. Nisipul ar putea fi luat din zona Conchirleni si transportat cu barjele pe Dunare si apoi pe Canalul Dunare-Marea Neagra pana la Basarabi, de unde sa fie descarcat si adus cu camioanele pana la locul lucrarii.
Japonezii au propus reabilitarea si construirea unor diguri de spargere a valurilor aflate in larg, dar si construirea si prelungirea unor diguri perpendiculare pe tarm care sa impiedice nisipul sa fie mutat de curentii marini de la tarm. Lucrarile ar trebui sa inceapa in primavara-vara lui 2008 pentru portiunea de plaja din Mamaia, iar doi ani ani mai tarziu santierul s-ar putea muta la Eforie Nord. Valoarea totala a lucrarilor este de aproximativ 40 de milioane de euro,bani preconizati a se asigura din fondurile structurale europene.
Turistii nu vor fi deranjati de lucrari
Lucrarile la reabilitare a zonei costiere nu vor pune in pericol turismul de pe litoral. Cel putin asa sustin autoritatile, care spun ca turistii nu vor fi deranjati in perioada estivala. "Am luat in calcul acest aspect si cu siguranta cei care vor dori sa se odihneasca la plaja in timpul verii nu vor avea nicio problema. Vom proceda la fel ca si in cazul lucrarilor de la Costinesti", ne-a mai spus ministrul mediului, Sulfina Barbu. Şi expertii japonezi au luat in calcul posibilitatea opririi lucrarilor in timpul sezonului.
"Important pentru noi atunci cand am calculat aceasta durata de executie a proiectului propus a fost ca lucrarile sa fie oprite pe durata se zonului de vara pentru a nu strica nimanui concediul", a spus profesorul Yoshini Goda, liderul echipei japoneze de cercetatori care a realizat planul. Solutia japonezilor va fi analizata de un corp tehnic de experti ai Ministerului Mediului care vor stabili daca este sau nu oportun, pentru ca apoi sa fie demarate procedurile de autorizare a lucrarilor si cele de obtinere a fondurilor europene.
Nu este prima incercare
Programul pe care autoritatile intentioneaza sa ii demareze in toamna acestui an, la sfarsitul sezonului estival, nu este prima incercare de a salva litoralul romanesc. Deoarece tendinta de eroziune a plajelor a fost remarcata de mai bine de 30 de ani, specialistii au realizat un plan de stopare a acestui fenomen chiar si inainte de 1989. Astfel, la sfarsitul anilor 1980, s-a dispus construirea a sase structuri de rezistenta, de tipul sparge val. |n plus, in anumite zone din statiunile litorale s-au mai ridicat si diguri marine, special pentru a reduce impactul valurilor asupra plajelor. Tot in aceeasi perioada, expertii au mai dispus si o innisipare a plajelor. Prin urmare, dintr-un lac aflat in apropierea statiunilor de vacanta au fost escavati 500 .000 de metri cubi de nisip. Ulterior, acestia au fost dispusi de-a lungul plajelor. In ciuda acestor masuri de reabilitare si protectie, de-a lungul timpului litoralul s-a degradat treptat. Cele mai multe structuri de protectie au fost deteriorate astfel incat acum nu mai pot asigura stoparea eroziunii.
95% din plaje au fost inchiriate
Potrivit lui Madalin Mihailovici, directorul Administratiei Nationale Apele Romane, programul de protectie si reabilitare a plajelor este doar o componenta din strategia institutiei, care trebuie sa aduca plajele romanesti la un nivel european. Institutia are chiar un program de investitii pe termen lung, pe care operatorii de plaje vor fi obligati sa il respecte. "De doi ani de zile ANAR a trecut la implementarea unei strategii pe termen lung, prin care vom transforma radical plajele din Romania. In urma licitatiilor din 2006 si de la inceputul acestui an, 95 % din plaje au fost inchiriate pe o perioada de 10 ani unor agenti economici puternici, care au un program investitional bine delimitat si care trebuie sa respecte standarde de calitate occidentale. Daca la acest aspect adaugam si programul de reabilitare a plajelor cred ca acestea vor deveni in scurt timp o atractie in sine a litoralului romanesc."
Anul acesta, autoritatile au scos spre in chiriere ultimii 400 de mii de metri patrati de plaja. Au fost licitate 25 de sectoare de plaja, in toate statiunile litorale. Cele mai cautate portiuni de plaja au fost acelea situate in statiunile Eforie si Venus. In urma licitatiilor, doar sapte portiuni de plaja au ramas fara investitori si vor fi administrate in continuare de catre statul roman. Din cei 18 agenti economici care au incheiat contracte cu administratorul de stat, noua desfasoara activitati turistice. Potrivit clauzelor din contract, cei care au luat in admnistrare portiunile de plaja au obligatia sa le asigure curatenia, sa monteze grupuri sanitare dar si sezlonguri pentru turisti. Pe de alta parte insa, in ciuda acestor investitii, agentii economici nu vor avea dreptul sa ingradeasca portiunile pe care le-au inchiriat si nici sa blocheze accesul turistilor pe plaja.
Bulgaria, favorizata de natura
Desi de tarmul Marii Negre se bucura si vecinii din Bulgaria, la ei, problema eroziunii plajelor nu este la fel de acuta. Astfel, potrivit specialistilor, datorita faptului ca relieful este diferit, pe an, din plajele bulgaresti nu dispar decat cativa centimetri pe an. Expertii sustin ca vecinii nostrii sunt favorizati mai ales datorita faptului ca tarmurile lor sunt mai abrupte si au forma unor golfuri. Din acest motiv, plaja bulgareasca este ceva mai protejata. Pe de alta parte, un alt factor care contribuie la mentinerea suprafetor litorale este acela ca in Bulgaria nu exista foarte multe lucrari hidrotehnice, care sa contribuie la modificare curentilor marini.
Scenariu pesimist
In prezent, litoralul Romaniei are 240 de kilometri, ceea ce reprezinta 6% din intregul tarm al Marii Negre. Daca sectorul nordic este destinat conservarii naturii, fiind incadrat in Rezervatia Biosferei Delta Dunarii, in sectorul sudic s-au dezvoltat activitatile portuare, turismul, industria, dar si constructia de locuinte.
Daca insa reabilitarea zonei costiere va incepe in aceasta toamna, dupa terminarea sezonului estival si se va intinde conform programului pe o perioada de 13 ani, dupa finalizarea lucrarilor, specialistii estimeaza ca timp 30 ani plajele vor fi complet protejate de eroziune. In cazul in care planul autoritatilor romanesti nu va fi pus in aplicare, in maximum 20 de ani, numai din plaja statiunii Mamaia vor disparea cel putin 70 de metri. La fel se va intampla insa si in celelalte statiuni de vacanta de pe litoral, unde, plaja va deveni o rari tate.
PLAJĂ INGHIŢITĂ DE APE
Insula Sacalin 19 metri /an
Mamaia 2 metri/ anSaturn 0,8 metri/ an
Mangalia 0,8 metri/ an
Eforie 0,7metri/ an
Vama veche 0,7 metri /an
Olimp 0,5 metri / anVenus 0,5 metri/ an
sursa: Institutul National pentru Cercetare si Dezvoltare Marina -Grigore Antipa
MĂSURI IMPORTIVA EROZIUNII PLAJELOR
3, 2 milioane m3 nisip -82 milioane euro
1.500 m de diguri -15 milioane euro
4.100 m de recifi artificiali – 65 milioane euro
6700 m diguri subacvatice – 74 milioane euro
dezafectare lucrari existente – 13.milioane euro
sursa: Administratia Nationala Apele Romane
