Solurile pădurilor au nevoie de mai mult timp să își revină după defrișări și incendii decât se estima până acum, conform unui nou studiu care dezvăluie că sănătatea ecosistemelor rămâne afectată timp de mai multe decenii.
Cercetătorii de la Universitatea Națională Australiană au colectat 729 de carote de sol din 81 de locații din pădurile montane de frasin aflate în sud-estul Australiei. Zonele fuseseră afectate de 9 tipuri diferite de perturbări, de la incendii de pădure la defrișări și exploatări forestiere de recuperare.
Cercetătorii au studiat 22 de elemente diferite ale solurilor, inclusiv nutrienți majori cum ar fi nitrați, carbon organic, fosfor, potasiu și sulf.
Elle Bowd, autoare principală a studiului, a decarat pentru Mongabay că solurile pădurilor își revin încet după perturbări, având nevoie de până la 80 de ani după un incendiu și până la 30 de ani după exploatări forestiere, o durată de timp mult mai mare decât se estima până acum.
În timpul incendiilor forestiere de mare intensitate, temperaturile solurilor pot depăși 500 de grade Celsius, având ca rezultat pierderea nutrienților. Exploatările forestiere expun solurile pădurii, le compactează și le alterează structura în moduri care pot afecta nutrienții vitali din ele.
Impactul schimbărilor climatice asupra umidității solurilor le-ar putea afecta abilitatea de a absorbi CO2
Aceste declinuri devin tot mai severe pe măsură ce pădurile trec în mod repetat prin incendii sau exploatări forestiere fără să aibă suficient timp să își revină complet.
„Declinuri pe termen lung ale nutrienților de bază cum ar fi nitrat, fosfor și carbon organic ar putea avea un impact asupra rolurilor funcționale ale solurilor – acestea includ creșterea și supraviețuirea plantelor, ciclul nutrienților și susținerea comunităților microbiale ca fungii și bacteriile.”, a declarat Bowd.
David Lindenmayer, co-autor al studiului, a explicat că pădurile au nevoie de mult mai mult timp să-și revină decât se estima până acum.
„Am crezut că pădurile și-ar putea reveni după maxim 10 sau 15 ani după acest gen de evenimente.”
Pădurile de frasin studiate generează aproape toată apa pentru cei cinci milioane de locuitori din Melbourne. De asemenea, stochează cantități mari de carbon și susțin industriaa lemnului, a celulozei și a turismului.
Este foarte probabil ca alte păduri din jurul lumii să se înfrunte cu probleme similare legate de refacerea solurilor după incendii de vegetație și tăieri, a adăugat Bowd.
