Barna Tanczos, ministrul Mediului, a susținut că sistemele de încălzire din cele 25% dintre școlile din România care folosesc sobe trebuie eficientizate. Soluția o reprezintă centralele pe lemn, a transmis acesta în conferința Green Report „Renovarea energetică a clădirilor. Provocări în finanțare și obiective asumate”.
Administraţia Fondului pentru Mediu (AFM) a anunțat ieri că înscrierea în „Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în școli” se amână până la începutul lunii iulie. Până atunci va fi modificat Ghidul de finanţare – printre altele, prin extinderea plajei de solicitanţi.
Bugetul aprobat pentru această categorie de proiecte este de 1,40 miliarde de lei, în creştere cu circa un miliard de lei faţă de alocarea iniţială, iar perioada de înscriere începe în data de 5 iulie 2021, ora 10:00.
„Am propus ca anul acesta să creștem la 1,4 miliarde suma pe care o alocăm acestui program, să extindem aria de acoperire și să aducem alături de instituțiile de învățământ și celelalte clădiri care sunt în proprietatea autorităților locale sau în proprietatea statului, administrate de diverse instituții, astfel încât programul să aibă cu adevărat un impact în ce înseamnă emisii de gaze cu efect de seră, emisii de carbon”, a explicat ministrul Barna Tanczos modificările, în conferința Green Report „Renovarea energetică a clădirilor. Provocări în finanțare și obiective asumate”.
Ghidul va fi discutat săptămâna viitoare, iar finanțările vor acoperi lucrările necesare eficientizării energetice a clădirilor care pot dura chiar și patru ani.
„Nu doar anveloparea clădirilor trebuie realizată. Trebuie să ne gândim și la sursa de încălzire pentru că peste 25% dintre școli sunt încălzite cu sursă fosilă, cu lemn, și acolo chiar dacă nu putem să trecem la alte surse de energie, dar trebuie să eficientizăm acele sisteme de încălzire. În loc de sobe trebuie să avem centrale moderne pe lemn care au o eficiență mult mai mare, prin care se reduc și emisiile de dioxid de carbon, dar creștem și cantitate de energie recuperată în urma procesului de încălzire”, a mai spus ministrul.
Programul privind creşterea eficienţei energetice şi gestionarea inteligentă a energiei în clădirile publice cu destinaţie de unităţi de învăţământ a fost lansat la sfârșitul anului trecut și presupunea, inițial, investiția în peste 400 de şcoli din România.
„Eficienţa energetică a şcolilor sau grădiniţelor are dublu avantaj: pe de-o parte, se reduce consumul de energie şi scad costurile cu utilităţile; pe de altă parte, sănătatea profesorilor şi a elevilor este mult mai în siguranţă datorită calităţii aerului din interior care poate stimula performanţa elevului cu până la 15%. Nu mai punem la socoteală că din cele peste 7.000 de unităţi de învăţământ din ţară, peste 25% au ca principală sursă de încălzire soba pe lemne. Acest fapt creează o mare presiune pe păduri. Mi-aş dori ca în maximum trei ani să nu mai avem în România şcoli sau grădiniţe care să fie încălzite cu sobe pe lemn”, a afirmat fostul ministru al Mediului, Mircea Fechet.
