SMID-urile în România: ce spun experții și reprezentanții autorităților?

Conferința Green Report „ Sistemele de Management Integrat al Deșeurilor (SMID) în România – De la Teorie la Funcționalitate” a fost prima Conferință pe care Green Report a organizat-o în afara Bucureștiului, chiar la Buzău. Numeroși actori relevanți din domeniul public și privat au luat parte la conferință pentru a putea dezbate viziunile lor privind managementul deșeurilor.

După mai multe articole despre această conferință, trecem în revistă declarații adiționale importante ale invitaților:

Bogdan Balanișcu (Secretar de Stat, Ministerul Mediului Apelor și Pădurilor):

• „Cred că este acel context de care avem nevoie astfel încât să putem să interacționăm unii cu alții, fiecare dintre factorii care suntem interesați și care suntem implicați în acest proces foarte complex de gestionare a deșeurilor.”

• „Chiar dacă s-au fost făcuți pași importanți, încă suntem în urmă față de obiectivele pe care ne-am dori să le avem realizate la nivel național.”

• „Deci, dacă e să discutăm, să spunem într-o singură propoziție în acest moment partea de SMID are o dezvoltare întârziată și inegală la nivel național. Cred că aceasta ar fi prima chestiune pe care o putem spune, că aceste sisteme au venit și au îndeplinit niște condiții la un anumit moment de timp.”

Constantin Toma (Primar, Primăria Buzău): 

• „Toți primarii din România – primarii de municipii unde se generează cele mai multe deșeuri – doar sunt amendați, fără să poată interveni în vreun fel. Pentru că votul este egal între primarii în aceste SMID-uri. Dacă este cazul cum este la noi, 87 de UAT-uri, votul meu, Toma de la Buzău este egal cu al unui vecin dintr-o comună chiar dacă fără noi, municipiul Buzău, nu s-ar putea face SMID-ul.”

• „Buzău și-a propus, atenție, e foarte importantă treaba asta, în Viziunea de Dezvoltare a Municipiului Buzău, la propunerea domnului Constantin Damov, în domeniul economic, ca Buzău să fie Centrul Național al Economiei Circulare.”

• „Am devenit prima școală circulară din Uniunea Europeană. Am fost premiați și în Franța, în Germania și ne dorim să facem cât mai mult pe posibil pe această zonă.”

Lucian Romașcanu (Președinte, Consiliul Județean Buzău):

• „Acolo (la Lyon), ei valorifică, din 100% din deșeurile colectate, 5% dintre acestea sunt transformate în peleți și pot fi vânduți ca material combustibil, având un grad de combustie similar cu cel al petrolului.”
• „Avem multe schimbări de făcut în plan legislativ pentru a putea realiza la nivel local ceea ce avem nevoie.”

Mihaela Frăsineanu (Consilier de Stat, Cancelaria Primului-Ministru):

• „Când vorbim de privat, lucrurile funcționează mai bine. Pentru că la stat există foarte multe proceduri care trebuie urmate și pentru că, într-adevăr, legislația nu ne permite să scurtăm foarte mult termenele. Scurtarea sau încercarea evitării anumitor proceduri ne-a dus în situații de contestare a achizițiilor.”
• „Din păcate, s-a dovedit că ritmul în care am construit sistemele de management integrat al deșeurilor, ritmul în care au existat acele contracte de delegare sau a fost delegată gestiunea pentru anumite tipuri de activități nu a fost cel necesar pentru a ne îndeplini anumite obiective care au fost gândite la nivelul anilor 2007 – 2008 – 2009 – 2010. A trecut foarte mult timp.” 
• „Există o hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene care ne obligă la plata unor penalități pe zi pentru neînchiderea depozitelor de deșeuri.”
• „Încercăm să găsim surse de finanțare și asta facem mai nou, surse de finanțare din parteneriate public-private, pentru că ceea ce am constatat cu toții este faptul că dacă avem un parteneriat puternic între public și privat, în primul rând, procedurile de achiziții nu mai durează ani de zile, așa cum ne-am obișnuit până acum să dureze.”

Geanin Șerban (Președinte, Asociația OIREP Ambalaje):

• „Cred că cel mai important este să ieșim din acest cerc vicios și să întrebăm și ce altceva se face, în afară de a se pune penalități.” 
• „Penalitățile trebuie să fie, trebuie plătite de către cei care nu-și îndeplinesc obiectivele, dar dacă se trece în extrema cealaltă și ne bazăm doar pe ele, cu siguranță nu trebuie să ne mire că suntem aici.”
• „Nu putem să creștem pentru a atinge obiectivele decât printr-o eficientizare a colaborării noastre cu autoritatea publică locală.”

Alin Șerban (Asociația Română pentru Ambalaje și Mediu):

• „SGR ajută municipalul, deviind, practic, din fluxul municipal o cantitate importantă de deșeuri provenite din băuturi.”
• „De ce nu investim în sortatoare optice? Toată Europa așa face. Sortează optic din stațiile de sortare acest plastic.”

Radu Merica (Director Executiv, RER Group):  

• „Dacă ar fi să comparăm situația dinainte cu situația actuală, suntem într-o direcție complet greșită și eu cred că aici trebuie oamenii responsabili – primarii, care au responsabilitatea politică și care sunt, la urma urmei, sancționați, să preia din nou control asupra acestor ADI-uri și să vadă încotro ne îndreptăm.”
• „Toți știm că nu e nicio știință mondială în spatele tratării deșeurilor. Sunt tehnologii standard, sunt cunoscute, sunt aplicate în țările vecine, în țările din vest, de cei care au fost înainte integrați. Putem să ne uităm și în Ungaria, și în Cehia, și în Polonia; și ei au parcurs același drum (ca România).”
• „La Timișoara, biostabilizarea este asigurată într-un parc de containere. Deci sunt 100 de containere întinse pe un câmp, care n-au niciodată șansa să funcționeze, n-au funcționat niciodată bine și nici nu vor funcționa niciodată bine. Asta a fost soluția pusă la dispoziție de ADI pentru biostabilizarea întregului output din județul Timiș.”

Ionel Tescaru (Președinte, Autoritatea Națională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilități Publice): 

• „Văd în anii de când sunt la ANRSC că aceste servicii integrate au făcut bine în mediul rural, unde gestionarea deșeurilor era și este o mare problemă. Gestionarea deșeurilor costă foarte mult. Închipuiți-vă atâtea mii și mii comune care au 2.000, 3.000, 4.000 de locuitori, ce ar fi însemnat pentru ele singure să aibă un serviciu de salubrizare? Acest sistem integrat a făcut primul lucru foarte important: serviciul de salubrizare și în mediul rural.”
• „La salubrizare plătesc (bani), la SGR iau (bani), uitând că cu o zi înainte am dat.”
• „Deci, opinia mea personală este că SMID-ul trebuie întărit prin investiții, prin investiții destul de consistente la ce avem de făcut.”

Liliana Nichita, Director, Federația Asociațiilor de Dezvoltare Intercomunitară: 

• „Dacă ar fi sa facem comparația, ar trebui să vedem care sunt cheltuielile pe tonă pentru ceea ce se întâmplă în sistemul SGR, și cât plătesc producătorii astăzi pentru aceste ținte, și cât plăteau versus eficiență anii anteriori.”
• „Un român generează 600 [de] kg pe locuitor și an, si un european – 500. Noi, ca români, avem un mare avantaj. Noi nu generăm atât de mult ca europenii și ar trebui să nu uităm lucrul ăsta.”
• „[Ca exemplu de bune practici,] acolo avem operatori care văd predictibilitatea, operatori care nu cer să iasă din contracte, pentru că avem și situații de genul ăsta în care dacă nu ți-ai acoperit costurile, nu ai soluție, părăsești un contract.”

Oana Mușuroaea, BEI: 

• „ADI-ul orice mișcare o face, o face în numele și pe seama UAT-ului și numai cu acordul UAT-ului pentru multe din situații, dat prin Consiliul Local prin HC.”
• „Conform datelor ANPM, în anul 2023, gradul de acoperire cu servicii de salubrizare în România este 99,x%, ceea ce este un succes, pentru că altfel ne păștea un infringement și pe acest caz.”
• „În ceea ce privește reciclarea, gândiți-vă că trebuie să reciclăm 50 – 55 – 60% din toate deșeurile pe care le generăm. Adică nu numai din deșeurile reciclabile hârtie, carton, plastic, metal, sticlă, inclusiv biodeșeuri.”

Bogdan Seto, Director General Adjunct, Green Point Management: 

• „Influența factorului politic s-a văzut în absolut toate județele și se resimte inclusiv în prezent, dacă municipiul reședință de județ, printr-o decizie politică, nu acceptă ideea că fiecare dintre noi, oriunde ne-am afla în județul respectiv, vom plăti pe tonă de deșeu același preț.”
• „Salubristul se află prins într-o relație care, de multe ori, nu este benefică. Este un serviciu public, responsabilitate publică și trebuie să punem lucrurile la locul lor, gestionat privat și pe principii de eficiență economică. Asta înseamnă plată, un subiect foarte sensibil.”
• „Există, inclusiv în legislația de mediu, acel principiu al eficienței economice. În momentul în care această activitate de colectare separată nu mai este fezabilă, cheltuim 3.000 lei pentru ceva care are valoare economică în medie de 400 – 450 lei pe tonă, sperând că altcineva va veni să acopere diferența, respectiv producătorul. Producătorul are bani de la noi din ceea ce achiziționăm noi.”

 Constantin Damov, Președinte, Green Group:

• „Dacă nu transparentizăm, dacă nu simplificăm lucrurile și dacă nu ne propunem niște soluții care să funcționeze pentru toată lumea, o să fim întotdeauna ca niște diavoli tasmanien ne adunăm, toată lumea se ceartă și fiecare are dreptate.”
• „O reciclare de succes presupune o colectare excepțională și o sortare și mai bună.”
• „Europa este asaltată de produse reciclate din China, din Indonezia, din Turcia, din alte țări care nu au standardele de la de la noi. Este o luptă care noi o ducem.”
• „De curând, la Coaliția pentru Economie Circulară avem discuții cu cei din industria hârtiei și cartonului care se gândesc tot mai mult să-și facă un sistem de retur pentru că la ei, materialul care este în circuit și este puțin contaminat poate contamina numeroase alte cartoane sau hârtii.”

Mircea Sendruc, Director Executiv, Asociația de Dezvoltare Intercomunitară Buzău:

• „În momentul de față, de la un an, doi, se schimbă absolut tot, se schimbă o mare parte din problemă, apar lucruri noi în domeniu. Niciodată nu ai cum să prevezi un lucru că o să se întâmple exact peste 10 ani de zile.”
• „Noi până acuma, cu ajutorul colegilor, oriunde am mers și le-am explicat ce au de făcut ca să fie mult mai ok pentru toată, pentru tot județul, am găsit înțelegerea. Trebuie să știm să punem problema, să găsim soluția.”