Credem că este important să vorbim despre calitatea aerului chiar și când suntem toți închiși în case. Acum ne bucurăm de un aer curat, de cele mai multe ori, dar după ce va trece pandemia, ne vom întoarce la ritmurile și la obiceiurile noastre și vom respira același aer greu, periculos, ca înainte. Am trecut în revistă ce am surprins în fiecare episod din serialul „Cât ne pasă de ce aer respirăm?”, pentru o imagine clară a realității, și am încheiat cu soluțiile pe care le avem la îndemână.
Foto: Ciprian Muntele
Episodul I. Cât de poluat este Bucureștiul?
Bucureștiul este, în continuare, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa. La sfârșitul lunii aprilie, România a fost trimisă în judecată de Comisia Europeană, care reclamă că valorile – limită pentru concentraţiile de PM10 (pulberi fine cu efecte nocive asupra sistemului respirator) au fost depăşite sistematic şi persistent în Bucureşti din 2007 şi până în 2014 inclusiv.
Valoarea limită zilnică prevăzută de legislația românească pentru PM 10 este de 50 micrograme pe metru cub, iar limita anuală este de 40 de micrograme. Pentru PM 2,5 legislația națională prevede doar o limită anuală de 25 de micrograme pe metru cub, dar Organizația Mondială a Sănătății prevede o limită zilnică de 25 de micrograme pe metru cub și una anuală de zece micrograme pe metru cub.
De exemplu, în noaptea de cinci spre șase ianuarie a avut loc în Capitală un episod de poluare extremă despre care a scris toată presa. Airly, o platformă independentă, a înregistrat depășiri între 200% și până la 700% la toate cele 16 stații ale sale. Octavian Berceanu, consilier general în cadrul Municipiului București, a comparat poluarea din București cu cea din Sydney, care se îneca atunci în fum provenit de la incendiile devastatoare de vegetație. În orașul din Australia valorile PM2.5 erau de 169 ug/m3, iar cele de PM10, de 96 ug/m3, iar în București de 143, respectiv 161.
În luna ianuarie, rețeaua aerlive.ro a înregistrat depășiri la toate stațiile. Stația de la Băneasa Nord a înregistrat 21 de zile de depășiri pentru PM2.5 și 16 zile, pentru PM10.
Vârfuri de poluare au apărut uneori regulat, în special în nopțile de weekend. De exemplu, pe 2 martie, în noaptea de duminică spre luni, senzorul de la Piața Sudului din rețeaua aerlive.ro arăta un nivel de PM2.5 de 474 µg/m³ și 559 µg/m³ – PM10. Tot atunci, la ora două dimineața, senzorul de la Moșilor indica 485 µg/m³ de PM2.5 și 604 µg/m³ – PM10, iar cel de pe strada Mihalache – 329 µg/m³ – PM2.5 și 373 µg/m³ – PM10.
Episodul II. Cu ce este poluat Bucureștiul?
În online, oamenii din București și din alte localități ale țării se plâng de miros înțepător, de hidrogen sulfurat, de cauciuc ars sau de gunoi. Spun că nu-și pot aerisi noaptea casele, că nu pot respira uneori nici cu geamurile închise sau că își simt gâturile iritate.
Primăria București știa, din 2014, cu ce este poluată Capitala, în urma unui studiu: cu microparticule, oxizi de azot și benzen.
Microparticulele (PM 2.5, PM10). Particulele în suspensie mai mici de 10 micrometri trec prin nas și gât şi pătrund în alveolele pulmonare provocând inflamații și intoxicări. Sunt afectate în special persoanele cu boli cardiovasculare și respiratorii, copiii, vârstnicii şi astmaticii. Poluarea cu pulberi înrăutăţeşte simptomele astmului, respectiv tuse, dureri în piept și dificultăți respiratorii. Expunerea pe termen lung la o concentrație scăzută de pulberi poate cauza cancer și moartea prematură.
Oxizii de azot (NO, NO2) sunt gaze foarte reactive, majoritatea – fără culoare sau miros. Expunerea la concentrații ridicate poate fi fatală, iar la concentrații reduse afectează țesutul pulmonar. Populația expusă la acest tip de poluanți poate avea dificultăți respiratorii, iritații ale căilor respiratorii, disfuncții ale plămânilor. Expunerea pe termen lung la o concentrație redusă poate distruge țesuturile pulmonare ducând la emfizem pulmonar. Persoanele cele mai afectate de expunerea la acest poluant sunt copiii.
Benzenul (C6H6) – în aerul ambiental provine 90% din traficul rutier – este o substanță cancerigenă, încadrată în clasa A1 de toxicitate. Produce efecte dăunătoare asupra sistemului nervos central.
Episodul III. Cine sunt poluatorii?
Am întrebat asociații, grupuri de inițiativă civică, consilieri generali și activiști care sunt cele mai mari surse de poluare din București. Răspunsurile pe care le-am primit le-am găsit apoi și pe grupurile de pe Facebook unde oamenii semnalează problemele legate de poluarea aerului: gropile de gunoi și incineratoarele aferente (prin emiterea în aer de gaze precum hidrogen sulfurat), centrale electrice de termoficare (CET) – prin arderea de păcură, traficul (sursă de oxizi de azot, compuşi organici volatili nemetalici, PM2.5, PM10, monoxid de carbon și benzen), șantierele (care nu respectă reglementările și autorizațiile de construcție și împrăștie praf) și salubrizarea incorectă (prin măturat).
Episodul IV. Cine măsoară calitatea aerului?
uRADMonitor. Rețeaua are 1.571 de senzori în toată lumea. În România sunt 429 de senzori, din care 135 în zona București – Ilfov. Fondatorul Radu Motișan creează și comercializează opt tipuri de dispozitive care măsoară poluarea, temperatura, presiunea atmosferică, umiditatea, praful, polenul, fumul, gaze precum dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon și hidrogen sulfurat, dar și mai multe tipuri de radiații.
Airly. În zona București-Ilfov sunt 50 de senzori care măsoară pulberile aflate în suspensie cu diametrul de 1, 2,5 și 10 micrometri microni, iar cinci dintre aceștia determină nivelurile de gaze precum dioxid de azot, dioxid de sulf, ozon și hidrogen sulfurat. În urma unei campanii de crowdfunding realizată de Airly și Philips România, 78 de senzori noi vor fi montați în perioada următoare. După ce aceștia vor fi instalați, rețeaua Airly va număra 101 senzori în 18 orașe.
Aerlive.ro. O rețea cu 11 senzori pentru monitorizarea calității aerului, amplasați în puncte esențiale ale orașului, lansată în decembrie 2019. Pentru că vor să transforme platforma într-una civică, organizațiile partenere au lansat programul „Adoptă un senzor”, prin care 30 de senzori, care vor fi incluși în rețea, vor fi instalați în casele bucureștenilor în trei luni de când se termină perioada de carantină. Până acum, 500 de persoane s-au înscris să adopte un senzor.
Calitateaer.ro. Teoretic, peste 100 stații de pe toată suprafața României alcătuiesc Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului (RNMCA) – unul dintre angajamentele României privind aderarea la Uniunea Europeană. Practic, însă, pe site-ul calitateaer.ro se vede că unele nu funcționează, iar altele sunt amplasate în parcuri sau în zone cu vegetație.
Episodul V. Efectele poluării asupra sănătății fizice și psihice
E greu să percepem ca fiind periculos ceva ce nu simțim, iar singurele date care ne sperie sunt daunele pe care le creează poluarea aerului asupra oamenilor: 4,2 milioane de morți premature la nivel mondial, din care 26.490 de români pe an. Acum, în timpul pandemiei, avem chiar mai multe șanse să decedăm din cauza Covid-19. Iar dacă trăim într-un mediu poluat, nu suntem predispuși doar la boli fizice, ci și psihice. Facem depresii, devenim anxioși, ba chiar suntem mai înclinați să recurgem la suicid.
Episodul VI. Soluții pentru un aer curat
Marius Petroiu, avocat de mediu, a precizat că cetățenii au mai multe variante prin care pot acționa atunci când constată o calitate proastă a aerului:
„În mod direct, petiții/sesizări către Garda de Mediu sau Poliția Locală (care are atribuții de protecție mediu) sau acțiuni în instanță, pentru a cere implementarea de măsuri și/sau daune autorităților locale (adică primăriile, care, în baza legii calității aerului din 2011, au atribuții în stoparea poluării aerului din municipalități); în mod indirect, cetățenii pot cere aleșilor locali să ia măsuri legislative locale care să oprească poluarea (de tipul taxelor anti-poluare, restricții în trafic ale mașinilor vechi, interdicția tăierilor oricăror arbori în orașe, etc) sau pot cenzura prin vot, la alegeri, aleșii locali incompetenți în materie de protecția mediului”, a spus acesta pentru Green Report.
În viziunea Oanei Neneciu, Director Executiv la Ecolopis, soluțiile generale pentru o calitate a aerului mai bună sunt amendarea șantierelor, gestionarea și fluentizarea traficului, crearea de benzi unice pentru autobuze, terminarea magistralei de metrou M5 din Drumul Taberei și cât mai multe proiecte pentru crearea de magistrale. Promovarea transportului alternativ, gestionarea deșeurilor și salubrizarea corectă a străzilor. În plus, calitatea aerului mai depinde și de deciziile fiecărui cetățean. De exemplu, de cât de des alege mijloacele de transport în comun în locul mașinii.
