Serbia va construi centrale termice pe biomasă în Niš, Bajina Bašta, Prijepolje, Rača și Novi Pazar pentru a înlocui păcură și cărbunele în sistemele de termoficare. Investițiile fac parte din a doua fază a programului ”Surse de energie regenerabilă – Dezvoltarea pieței de biomasă în Republica Serbia”, scrie publicația Balkan Green Energy News.
A doua fază a proiectului de decarbonizare a sectorului termic este estimată la 31,9 milioane euro. Uniunea Europeană oferă un grant de 10 milioane de euro, în timp ce restul este un împrumut de la Banca de Dezvoltare KfW din Germania și donații din partea Republicii Federale Germania, a declarat Ministerul Minelor și Energiei din Serbia.
Potrivit ministerului, proiectul va permite centralelor termice din mai multe municipalități să treacă pe biomasă drept combustibil, oferind locuitorilor aprovizionarea cu energie sigură și un mediu mai sănătos.
Acordurile privind grantul au fost semnate de ministrul Mineritului și energiei, Dubravka Đedović Handanović, ministrul Integrării europene, Tanja Miščević, și directorul biroului KfW din Belgrad, Carsten Sandhop.
La ceremonie au participat premierul sârb Miloš Vučević, comisarul european pentru vecinătate și extindere Olivér Várhelyi și ambasadorul Germaniei în Serbia, Anke Konrad.
Đedović Handanović a menționat că în prima fază a proiectului au fost construite patru centrale termice pe biomasă în Priboj, Mali Zvornik, Novi Pazar și Majdanpek, cu o investiție totală de 27 de milioane euro.
Investiția a oferit cetățenilor încălzire fiabilă și de calitate și aer mai curat.
„Cu sprijinul UE și al Germaniei, vom continua aceste investiții în Niš, Bajina Bašta, Prijepolje, Rača și Novi Pazar, unde intenționăm să înlocuim păcura și cărbunele cu biomasă. Emisiile de dioxid de carbon vor fi reduse cu 88%, iar emisiile de dioxid de sulf vor fi aproape complet eliminate, oferind cetățenilor un mediu mai sănătos”, a spus Đedović Handanović. Comisarul Várhelyi a subliniat că noile investiții în termoficare vor continua să reducă poluarea aerului, promovând în același timp dezvoltarea locală și creșterea economică, deoarece biomasa lemnoasă trebuie să provină la nivel local pentru a fi sustenabilă din punct de vedere economic. El a amintit că, în ultimii zece ani, UE a oferit peste 600 de milioane de euro sub formă de granturi sectorului energetic al Serbiei.
Potrivit ministrului Integrării europene, Tanja Miščević, proiectul îmbunătățește semnificativ mediul în care trăiesc cetățenii, reducând emisiile de dioxid de sulf și CO2.
„Toate acestea sunt elemente ale tranziției energetice și ale alinierii noastre în sectorul protecției mediului acoperite de capitolul 27, precum și obligațiile pe care le-am asumat din Pactul verde european și alte inițiative regionale”, a spus ea.
Ambasadorul Germaniei în Serbia, Anke Konrad, a subliniat că obiectivele internaționale privind clima nu ar putea fi atinse fără Balcanii de Vest.
„Prin parteneriatul său strategic pentru climă cu țările din Balcanii de Vest, Germania va continua să sprijine Serbia în implementarea unui proces ambițios de tranziție energetică”, a subliniat Konrad.
