Acolo unde ghetarii intalnesc marea, in Icy Bay, Alaska, o bucata de gheata de marimea unei case se prabuseste in apa cu un vuiet rasunator.
Un studiu recent arata ca astfel de evenimente sunt cauzele principale ale asa-numitelor „cutremure de ghetari”, miscari seismice care pot fi simtite la distante de pana la 200 de kilometri, potrivit publicatiei Science.
Aceste observatii pot ajuta oamenii de stiinta la o mai buna monitorizare a impactului schimbarilor climatice asupra ghetarilor din lume.
Pentru a studia ruperile de ghetari, oamenii de stiinta se folosesc de obicei de o camera foto si de lumina pentru a face o serie de fotografii demonstrative de tipul „uite ghetarul, nu e ghetarul”. In ultimii ani, cercetatorii au adaugat la trusa de instrumente sisteme GPS, sateliti si seismometre.
Dar nimeni nu a apreciat cu adevarat seismometrele pana in 2003, cand cu ajutorul acestora au fost inregistrate cutremure cu magnitudinea de 5 si 6 grade tocmai in Groenlanda, potrivit glaciologistului Chris Larsen de la Institutul geofizic al Universitatii din Alaska, Fairbanks. Dintr-o data, spune el, glaciologistii au devenit foarte interesati de ceea ce seismometrele le-ar putea spune despre ghetarii care zdruncina pamantul.
Larsen si colegul sau, Shad O’Neel de US Geological Survey, au avut oportunitatea de a raspunde la aceasta intrebare cativa ani mai tarziu, cand Centrul de Informare despre Cutremure din Alaska a fost dotat cu 21 de statii de seismometrie, montate intr-o zona inconjurata de ghetari.
Alaska, zguduita zilnic de 37 de cutremure
Cei doi cercetatori au conceput o metoda de a introduce automat intr-o baza de date informatiile provenite de la seismometre. La inceput, ei au monitorizat timp de o luna semnalele de la cutremure de gheata cu magnitudine de un grad sau mai mica, provenite de pe o portiune de gheta cu o vibratie usoara. Apoi, au dezvoltat un program care a monitorizat aceste informatii timp de un an si jumatate.
Rezultatul, care va fi publicat in Journal of Geophysical Research, este cel mai mare record de seisme de ghetari inregistrate pe o suprafata de mare dimensiune. Datele arata ca 85% din aceste cutremure provin de la varfurile ghetarilor.
Unii seismologi au prezis ca astfel de cutremure isi au originea in interiorul ghetarului. Dar, avand in vedere frecventa ruperilor observate la ghetarii cu zgomot seismic mare, cercetatorii au ajuns la concluzia ca majoritatea cutremurelor sunt cauzate de evenimente de rupere a ghetii.
Observatiile de la distanta a seismelor la ghetari poate furniza cercetatorilor informatii pretioase privind cantitatile de gheata care se topeste, o preocupare a celor care investigheaza incalzirea climei si pericolul cresterii nivelului marilor.
Cercetatorii au fost uimiti descoperind frecventa seismelor de gheata din Alaska, cu o medie de 37 de cutremure pe zi.
Foto: sciencemag.org
