Persoanele care se confruntă cu efectele schimbărilor climatice pot manifesta mai ușor afecțiuni precum: tulburare de stres post-traumatic, anxietate, depresie și gânduri de suicid. Relația de tip cauză efect între schimbările climatice și afecțiunile psihologice, care nu este o premieră, a fost reiterată într-un raport realizat de American Psychological Association și de organizația de mediu ecoAmerica.
Potrivit unei meta-analize științifice, citată în raport, între 7% și 40% dintre subiecții care au trecut prin experiența unui dezastru natural, au suferit o formă de afecțiune psihologică. În meta-analiză au fost incluse 36 de lucrări științifice. Cea mai răspândită afecțiune manifestată de subiecți a fost anxietatea. Potrivit studiilor mai recente, majoritatea persoanelor care au trecut printr-un dezastru natural s-au confruntat cu tulburări de stres post-traumatic (TSPT).
Dintr-o altă cercetare, realizată pe victimele uraganului Katrina din 2005, reiese că 1 din 6 persoane a suferit de tulburări de stres post-traumatic. Mai mult decât atât, victimele au avut mai multe gânduri sinucigașe după ce au realizat ce au pierdut în urma dezastrului. De asemenea, jumătate dintre aceste persoane (49%) au manifestat stări de anxietate sau depresii.
De ce consideră oamenii că încălzirea gloabă nu este o problemă
Motivul pentru care oamenii spun că încălzirea globală nu este o problemă „atât” de gravă are legătură cu percepția. Oamenii se gândesc la încălzirea globală ca la ceva ce li se va întâmpla celorlalți, deci nu lor, într-o altă zonă geografică, într-un viitor inexact. Experții numesc asta „distanțare psihologică”. Explicația reiese din faptul că noțiunile precum „schimbare climatică” sau „încălzire globală” atrag mai degrabă atenția asupra impactului global, și nu la posibilitatea producerii unor schimbări în plan personal. În plus, dacă oamenii trebuie să facă față altor probleme de viață presante (de exemplu sărăcie), le va fi cu atât mai greu să se gândească la schimbările climatice și la impactul asupra propriei persoane.
Ce poți să faci pentru a reduce stresul
Experții spun că mersul pe bicicletă sau mersul pe jos sunt două soluții la care orice individ ar putea să recurgă, pentru a reduce impactul schimbărilor climatice, produse de arderea combustibililor fosili. Aceste alegeri personale pot reduce nivelurile de depresie, anxietate, stres post-traumatic și alte boli mintale. De asemenea, cei care folosesc bicicleta pentru a ajunge la serviciu sau la școală nu numai că vor contribui la reducerea emisiilor de CO2 din atmosferă, ci și la îmbunătățirea condiției lor fizice. Aceste persoane vor fi mai puțin stresate decât cele care folosesc mașina pentru a ajunge la muncă.
De asemenea, folosirea mijloacelor de transport în comun înseamnă mai puține gaze cu efect de seră. Experții susțin că cei care renunță la mașina personală în favoarea mijloacelor de transport în comun vor contribui la creșterea coeziunii în sociale. În plus, ei vor fi mai puțin stresați sau depresivi.
Biologul australian Tim Flannery explică în cartea sa – „Speranță în Aer”, pe care o va lansa săptămâna viitoare la București, cum influențează valurile de căldură, un rezultat al schimbărilor climatice, sănătatea fizică și mentală a oamenilor. Valurile de căldură, pe care biologul le definește ca fiind perioade prelungite cu temperaturi peste medie, sunt cele mai grave dintre toate schimbările climatice. Flannery povestește despre valul de căldură din Melbourne (Australia), din ianuarie 2009. După patru zile de temperaturi ridicate, înregistrate atât ziua, cât și noaptea, multe persoane au ajuns să sufere de stres termic. Asta a însemnat că trupurile celor afectați nu mai reușeau să elimine căldura în exces. „În medie, în perioada 26 ianuarie-1 februarie, în Melbourne mor anual aproximativ 90 de oameni. În timpul valului de căldură din 2009, s-au înregistrat cu 374 de decese mai mult”.
*Cu ocazia lansării sale de carte, Tim Flannery va acorda săptămâna viitoare un interviu pentru Green Report.
