Numărul zilelor marcate de undele de căldură potențial distructive ale oceanului s-au dublat în ultimii 35 de ani și vor crește de cinci ori mai mult față de ratele actuale ale schimbărilor climatice, au avertizat oamenii de știință, potrivit AFP.
Chiar dacă omenirea nu reușește să stopeze încălzirea globală „cu mult sub” două grade Celsius, așa cum se cere în Tratatul privind clima de la Paris, undele de căldură marine vor crește brusc în frecvență, intensitate și durată, au raportat cercetătorii în revista Nature.
În comparație cu masele de aer fierbinți deasupra pământului, din pricina cărora au suferit zeci de mii de vieți de la începutul secolului, undele de căldură oceanice au primit puțină atenție din partea comunității științifice.
Totuși, și temperatura crescută de la suprafața mării poate avea, de asemenea, consecințe devastatoare.
Un val de căldură marin de 10 săptămâni, în apropierea Austriei de Vest, în 2011, a distrus, de exemplu, un întreg ecosistem și a împins în mod constant speciile de pești comerciali în ape mai reci.
„Undele de căldură marină au devenit deja mai lungi și mai frecvente, mai extinse și mai intense în ultimele decenii. Această tendință se va accelera în viitor în contextul încălzirii globale”, a declarat autorul FP, Thomas Frolicher, fizician de mediu la Universitatea din Bern, Elveția.
Albirea coralilor, algele toxice, impactul asupra pescuitului, sunt doar câteva dintre efectele schimbării climatice, episoadele caniculei marine urmând să se accentueze şi să se multiplice, ameninţând ecosistemele marine, avertizează oameni de ştiinţă, citaţi de AFP.
Pornind de la date furnizate de sateliţi care măsoară temperatura şi suprafaţa oceanelor, un studiu publicat miercuri în revista Nature constată o dublare între 1982 şi 2016 a numărului zilelor în care marea este mai caldă decât ar fi fost normal.
Nu este pentru prima oară când oamenii de ştiinţă constată că aceste valuri de căldură marină, care pot fi legate de variabilitatea naturală a climatului, sunt mai frecvente şi mai îndelungate în ultimele decenii.
Dar „pentru prima oară”, studiul arată că „această schimbare este foarte probabil legată de încălzirea climatică” provocată de om, explică pentru AFP autorul principal al studiului Thomas Frolicher, de la Institutul de fizică al Universităţii din Berna.
Utilizând modele climatice, cercetătorii estimează că aceste canicule marine, „provocate în special de încălzirea pe termen lung a oceanelor”, vor fi încă şi mai frecvente, mai intense şi mai extinse şi că această tendinţă se va accelera odată cu creşterea temperaturii planetei.
Cercetătorii compară situaţia din prezent, când temperatura a crescut deja cu 1 grad Celsius în raport cu epoca preindustrială, cu un viitor plus 2 grade Celsius, care corespunde obiectivului minim al Acordului de la Paris cu privire la climat şi în fine o planetă cu plus 3,5 grade Celsius până în 2100, dacă emisiile de gaze cu efect de seră vor continua ca în prezent.
Numărul zilelor în care se vor produce temperaturi anormal de calde în oceane vor trece de la 33 în prezent la 84 dacă planeta se încălzeşte cu 2 grade Celsius şi la 150 în cazul unei creşteri cu 3,5 grade Celsius.
Suprafaţa afectată de aceste canicule marine s-a mărit deja de 3 ori şi ea va fi de 9 ori mai mare în raport cu epoca preindustrială la plus 2 grade Celsius şi de 21 de ori la plus 3,5 grade Celsius. Iar valurile de căldură vor dura de asemenea mai mult timp decât media: 25 de zile în prezent, 55 de zile la plus 2 grade Celsius şi 112 zile la plus 3,5 grade Celsius.
Zonele cele mai afectate ar urma să fie apele tropicale ale Pacificului de Vest şi oceanele arctice, aşa cum este deja cazul în prezent.
Dacă efectele caniculelor terestre sunt cunoscute, răspunsurile posibile ale ecosistemelor marine la schimbările de temperaturi sunt mult mai puţine şi capacitatea lor de rezistenţă şi de adaptare sunt astfel dificil de prevăzut.
Dar cercetătorii se tem înainte de toate de consecinţe dramatice pentru viaţa marină şi oamenii care depind de ea.
Organismele marine şi ecosistemele riscă să fie împinse la „limitele rezistenţei lor şi chiar dincolo de ele, ceea ce ar putea provoca schimbări ireversibile”, îşi exprimă ei îngrijorarea.
Mecanismul care afectează recifele coraliene este mult mai bine documentat: sub efectul în special al încălzirii apei, coralii afectaţi expulzează microalgele cu care trăiesc în simbioză şi se înălbesc. O albire care îi face vulnerabili şi poate duce la moartea lor.
Dar alte cercetări asupra evenimentelor recente au mai arătat că aceste valuri de căldură marine au antrenat înflorirea algelor toxice şi o mortalitate importantă a speciilor de peşti destinaţi alimentaţiei, „cu impacturi în cascadă asupra economiilor şi societăţilor”, subliniază studiul.
De exemplu, un val de căldură în 2013-2015 în Pacific a „crescut mortalitatea leilor de mare, balenelor şi păsărilor marine” şi o proliferare a algelor toxice a dus la sistarea pescuitului de crabi pe unele coaste, relatează Thomas Frolicher.
În 2012, în nord-vestul Atlanticului de această dată, ape anormal de calde au provocat o migraţie neobişnuit de precoce a homarilor „într-un moment în care canalul logistic pentru vânzarea lor nu era pregătit”, continuă cercetătorul. „Capturile record au depăşit cererea şi au contribuit la căderea preţurilor şi la pierderea a milioane de de dolari pentru industria pescuitului”, subliniază el.
