Focile și balenele din regiunea arctică îşi schimbă tiparele de hrană, pe măsură ce schimbările climatice modifică habitatele acestora, schimbări care ar putea determina capacitatea lor de a supravieţui sau nu, potrivit unui studiu.
Cercetătorii au folosit seturi de date care acoperă două decenii pentru a examina modul în care două specii de animale sălbatice din Arctica – balena albă (baluga) și foca inelată – se adaptează la transformarea habitatului lor în urma topirii gheţii.
Ambele specii vânează în mod tradițional în zonele cu gheață și, în special, la așa-numitele fronturi de ghețar de mare, unde ghețarii se întâlnesc cu oceanul.
Dar, odată cu schimbările climatice care topesc gheața de mare și determină ghețarii să se retragă, cercetătorii din Norvegia au decis să analizeze dacă și cum se adaptează animalele din zonele afectate.
„Zona arctică este barometrul schimbărilor climatice. În condiţiile în care ritmul rapid al schimbărilor face imposibilă adaptarea genetică”, cercetătorii au presupus că adaptarea comportamentului, în special a celui alimentar, ar fi „probabil primul răspuns observabil în ecosisteme „, arată studiul publicat în revista Biology Letters.
Ei au folosit date obţinute cu ajutorul dispozitivelor de urmărire ataşate balenelor şi focilor în două perioade distincte.
În cazul focilor, ei au comparat datele colectate de la 28 de indivizi monitorizaţi între 1996 şi 2003, apoi între 2010 şi 2016, iar pentru balene au examinat datele colectate de la 18 indivizi între 1995 şi 2001, apoi de la 16 indivizi între 2013 şi 2016.
Informaţiile au arătat că în urmă cu 20 de ani, cele două specii şi-au petrecut jumătate din timp căutând mâncare pe fronturile glaciare, cu o dietă alimentară dominată de codul polar.
În prezent însă, focile inelate petrec „o perioadă mai mare de timp în apropierea fronturilor glaciare”, în timp ce balenele albe au plecat în alte zone pentru a vâna.
Balenele albe „dispun de un teritoriu mai mare şi petrec mai puţin timp lângă gheţari şi mai mult în centrul fiordurilor”, precizează studiul.
Cercetătorii, de la Institutul polar norvegian și de la Universitatea din Tromso, au speculat că balenele și-au schimbat dieta, profitând de faptul că schimbările climatice permit noilor specii de pești să se deplaseze mai departe spre nord, ca ape calde, împinse de încălzirea oceanelor.
Răspunsul „flexibil” pe care balenele par să-l adopte la transformarea habitatului lor „îmbunătăţeşte şansa lor de adaptare la încălzirea globală”, susţin cercetătorii.
În schimb, „fronturile glaciare par să servească drept refugiu pentru focile inelate” care au rămas credincioase dietei lor şi, prin urmare, sunt obligate să petreacă mai mult timp în căutare de hrană, ceea ce „reflectă o adaptabilitate şi rezistenţă limitată”
Şi aceasta ar putea fi o veste proastă pentru focile dintr-o lume în schimbare, avertizează studiul.
