Scandinavia stabilește noi standarde în lupta împotriva schimbărilor climatice. Norvegia și Suedia au anunțat decizii radicale care vor schimba definitiv modul în care Europa va aborda schimbările climatrice.
Odată cu câștigarea alegerilor locale din Oslo, socialiștii și ecologiștii au prezentat o platformă comună axată pe mediu și lupta împotriva încălzirii climatice. Astfel, centrul orașului va fi interzis mașinilor din 2019, emisiile de gaze cu efect de seră urmând să scadă cu 50% în 2020 față de 1990.
Potrivit cotidianului Vedens Gang, citat de Agerpres, zona centrală a capitalei norvegiene este locuită de aproximativ mie de oameni, însă numărul celor care lucrează acolo depășește 90.000. Noua echipă a primăriei are ca obiectiv și abandonarea energiilor fosile, dezvoltarea pistelor de biciclete, subvenționarea achiziționării de biciclete electrice și reducerea traficului de mașini (în ansamblul orașului) cu 20% până în 2019 și cu 30% până în 2030.
Suedia, prima națiune din lume fără combustibili fosili
Potrivit The Ecologist, ciată de TOTB, Suedia a anunțat că va cheltui 546 de milioane de dolari pe acțiuni și măsuri pro-energie regenerabilă și care să combată schimbările climatice, începând din 2016. Scopul final al Suediei este să devină prima țară din lume care să pună capăt, complet și definitiv, dependenței de combustibilii fosili.
Numai energia solară, spre exemplu, va primi o creștere de buget de 800%, în acest scop. Capitala Suediei, Stockholm, vrea să devină independentă energetic, cu ajutorul resurselor regenerabile, până în anul 2050. Deja Suedia își obține două treimi din electricitate din surse ce nu folosesc combustibili fosili (hidroenergie, energie nucleară), astfel că acum se va concentra pe dezvoltarea energiei eoliene și pe a-și transforma industria transporturilor într-un domeniu mai sustenabil. Bugetul crescut care va fi alocat energiei regenerabile vine din taxe mai mari impuse industriei petrolului și combustibililor fosili.
Totodată, Suedia își va închide uzinele nucleare, în special din cauza faptului că sunt învechite, dar nu se preconizează a fi înlocuite cu alte structuri similare, ceea ce întărește poziția guvernului suedez că vrea să joace totul pe cartea energiei regenerabile. Suedia va investi, totodată, în rețele electrice inteligente, tehnologie modernă de stocare a energiei curate, subvenții pentru mașinile verzi, în strategii de adaptare climatică și în renovarea și amenajarea clădirilor rezidențiale pentru a le face mai eficiente din punct de vedere energetic. Anunțul Suediei vine la scurt timp înaintea conferinței ONU pe probleme climatice care va avea loc la Paris, luna viitoare.
Ultimele negocieri înaintea conferinței mondiale COP21 de la Paris
Ultima săptămână de negocieri preliminare înainte de Conferința internațională asupra schimbărilor climatice de la Paris începe luni la Bonn cu un „sentiment de urgență”, pentru a avansa cu privire la textul unui acord global de reducere a încălzirii globale. Primele ore ale acestei sesiuni finale de la Bonn, sediul Convenției Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice (Convention Cadre des Nations Unies sur les Changements Climatiques, CCNUCC), vor da tonul negocierilor, potrivit Agerpres. Aceasta este ultima sesiune înainte de summit-ul ‘2015 Paris Climate Conference — COP21’ programat să aibă loc între 30 noiembrie — 11 decembrie la Paris.
După o scurtă sesiune de deschidere desfășurată luni, participanții încep imediat munca propriu-zisă care va dura în fiecare zi până la ora locală 21:00. Pe masa reuniunii se află un text redus de la 80 de pagini la 20 de pagini, mai ușor de citit, elaborat cu atenție, la cererea țărilor însele. Dar acest proiect ‘amputat’ ridică deja rezerve și ar putea duce la cereri de modificare, în special din partea Grupului celor 77 (format din 133 de țări în curs de dezvoltare + China), menționează AFP.
„Se speră că țările sunt de acord să discute pe aceasta bază”, a declarat vineri ministrul francez al afacerilor externe, Laurent Fabius. Viitorul președinte al COP21, a făcut apel ca aceste câteva zile să fie utilizate cu profit pentru a avansa puternic în perspectiva apropiatei conferințe internaționale care ar trebui să ofere primul acord universal destinat să conțină referiri la gazele cu efect de seră, legate în esență de arderea combustibililor fosili.
„Nu va fi de ajuns lupta din timpul acestei reuniuni”, a opinat Alden Meyer, din partea organismului american ‘Union of Concerned Scientists’. Potrivit acestuia, ceea ce trebuie să facă negociatorii la Bonn, este să se asigure că textul reflectă toate opțiunile, dar într-o formă suficient de redusă pentru a fi gestionate de către miniștri.
În această etapă, 150 de state au depus la ONU „contribuția” lor pentru reducerea gazelor cu efect de seră (GES) la orizontul anilor 2025 — 2030 (cel mai recent, Uganda, vineri) în perspectiva conferinței de la Paris.
Țările bogate au rămas în urmă în lupta împotriva schimbărilor climatice
SUA și alte națiuni bogate fac mai puțin pentru împărțirea echitabilă a luptei împotriva schimbărilor climatice în cadrul unui acord ONU care va fi încheiat în decembrie la Paris, în timp ce China este superperformantă, potrivit unui raport întocmit de 18 de grupuri ale societății civile, citat de agenția Reuters, informează Agerpres.
În general, angajamentele guvernelor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră nu sunt suficiente pentru a limita creșterea temperaturilor cu 2 grade Celsius față de epoca revoluției industriale, văzută ca un prag pentru a preveni devastatoare valuri de căldură, ploi și creșterea nivelului mării, spun organizațiile.
„Ambiția tuturor țărilor dezvoltate majore este cu mult sub nivelul echitabil”, potrivit raportului întocmit, între altele, de Christian Aid, Oxfam, International Trade Union Confederation și WWF International, notează Reuters.
Raportul de luni subliniază că bogații și-ar putea permite să treacă de la combustibilii fosili la energiile curate, în timp ce îi ajută și pe alții, având, în același timp, mai multă responsabilitate pentru că au beneficiat deja de arderea cărbunelui, petrolului și gazelor naturale de la revoluția industrială până acum.
În schimb, raportul constată că economiile emergente depășesc sau, în linii mari, îndeplinesc partea lor echitabilă. China face mai mult decât partea sa de contribuție echitabilă, contabilizând, de exemplu, emisiile sale din 1950 până acum.
Țările bogate nu reușesc să aducă două ‘ingrediente’ mai importante la masa negocierilor — reducerea emisiilor și banii, a declarat Brandon Wu de la ActionAid, citat de Reuters.
Beijing-ul și Washingtoul au planuri ambițioase. China intenționează să atingă ținta emisiilor de gaze cu efect de seră în jurul anului 2030 în timp ce Statele Unite ale Americii au drept scop reducerea emisiilor cu efect de seră cu 26 — 28 la sută până în 2025, față de nivelurile din 2005.
Cu privire la tendințele actuale, raportul relevă că temperaturile ar urma să crească cu 3 grade Celsius sau mai mult peste nivelul din epoca pre-industrială până în anul 2100, cu mult peste maximul convenit de 2 grade Celsius, mai notează Reuters.
