Greenpeace demonstrază în raportul “20 years of failure” că agricultura bazată pe folosirea culturilor modificate genetic nu este o soluție adecvată pentru rezolvarea unor probleme globale, precum foametea, malnutriția sau schimbările climatice. Totodată, culturile modificare genetic nu reprezintă o alternativă economică viabilă pentru agricultorii din întreaga Europă.
Mitul 1: Culturile modificate genetic pot hrăni lumea
Realitate: Nu există culturi modificate genetic concepute pentru a oferi randamente ridicate. Ingineria genetică este prost adaptată pentru a rezolva problemele care stau la baza foametei și a malnutriției, ea doar întărește modelul de agricultura industrială, care până în prezent nu a reușit să se hrănească lumea.
Mitul 2: Culturile modificate genetic reprezintă soluția pentru schimbările climatice
Realitate: Ingineria genetică rămâne în urmă față de metodele tradiționale în ceea ce privește dezvoltarea de noi soiuri de plante care pot ajuta agricultura să facă față schimbărilor climatice. Rezistența la schimbările climatice depinde foarte mult de practici agricole care promovează diversitatea și hrănirea solului, nu pe sistemul agricol supra-simplificat în sprijinul căruia au fost create culturile modificare genetic.
Mitul 3: Culturile modificate genetic sunt sigure pentru oameni și mediu
Realitate: Până acum, există doar programe inadecvate de monitorizare a mediului și a sănătății pe termen lung, acolo unde ele nu lipsesc cu desăvârșire. Cercetători independenți se plâng că li se refuză accesul la materiale pentru cercetare .
Mitul 4: Culturile modificate genetic simplifică protecția culturilor
Realitate: După câțiva ani, probleme precum buruieni rezistente la erbicide și “super-dăunători” apar ca și răspuns la cultivarea plantelor modificate genetic rezistente la erbicide sau la dăunători, fapt care determină folosirea de pesticide adiționale.
Mitul 5: Culturile modificate genetic sunt viabile pentru agricultori din punct de vedere economic
Realitate: Prețurile semințelor pentru culturi modificate genetice sunt protejate de patente și au crescut în ultimii 20 de ani . Apariția buruienilor rezistente la erbicide și a „super-dăunătorilor” crește mereu costurile agricultorilor, diminuând profitul economic.
Mitul 6: Culturile modificate genetic pot coexista cu alte sisteme agricole
Realitate: Culturile modificate genetic contaminează culturile nemodificate genetic . Aproape 400 de incidente de contaminare au fost înregistrate la nivel global, până în prezent . A păstra culturi ne-modificate genetic impune costuri suplimentare, uneori prea mari pentru agricultori.
Mitul 7: Ingineria genetică este calea cea mai promițătoare de inovare pentru sistemele alimentare
Realitate: Metode avansate de ameliorare a plantelor, altele decât ingineria genetică, oferă deja rezultatele promise de culturile modificate genetic, producând plante cu rezistență la boli, inundații și secetă. Culturile modificate genetic nu sunt doar un tip ineficient de inovare dar restricționează, de asemenea, alte forme de inovare din cauza drepturilor de proprietate intelectuală deținute de o mână de corporații multinaționale .
Citește și:
Culturile modificate genetic cresc utilizarea pesticidelor
Agricultura ecologică, subfinanțată în favoarea celei intensive
OMG sau „mâncarea care nu mai e mâncare”. Singura soluție pentru hrănirea populației?
