Negocierile pe climă de la Lima au intrat în cea de-a doua săptămână a maratonului diplomatic internațional care se va încheia la Paris, în 2015, la cea de-a 21-a conferință internațională pe climă (COP 21). Precedată de inițiative lăudabile, venite din partea celor mai mari puteri ale lumii, cum ar fi acordul bilateral SUA-China sau de donații semnificative la Fondul Verde, conferința pare să aibă ecouri favorabile privind viitorul acord de la Paris. ONG-urile însă reclamă o anumită lentoare a lucrărilor și o lipsă de viziune asupra hotărârilor ce se impun a fi luate, scrie presa internațională.
Urgența de a acționa împotriva efectelor schimbărilor climatice se pare că nu este cuvântul de ordine la Lima, a afirmat Alix Mazounie, unul dintre reprezentanții ONG-ului Rețeaua de acțiune pentru climă, prezent la Lima. Problema spinoasă a finanțărilor pe climă, ce ar trebui să se ridice, până în 2020, la 100 de miliarde de dolari, anual, complică discuțiile. La începutul acestei săptămâni, în cadrul conferinței, a fost redactat un nou document care va servi drept bază de discuții pentru noile negocieri pe climă de la Paris.
Documentul a fost înmânat celor 190 de țări membre ale Convenției ONU pe climă, iar textul documentului se vrea o sinteză a diferitelor puncte de vedere ale discuțiilor purtate în ultimele zile, la Lima. El conturează viitorul acord pe climă care va intra în vigoare în 2020. ”Negocierile pe baza acestui text-cadru se vor face doar în 2015, dar trebuie aici, la Lima, să decidem opțiunile care vor fi discutate pe fiecare subiect în parte”, a explicat Alden Meyer, expert al UE.
Acordul de la Paris, din 2015, trebuie să includă concluziile Protocolului de la Kyoto (2005-2020), care s-au dovedit aproape catastrofale, iar Lima reprezintă o etapă-cheie spre acest acord care va fi definitivat cel târziu în 2015. Dacă va fi respectat calendarul negocierilor, la Paris, la sfîrșitul lui 2015 va fi posibilă o evaluare globală a posibilităților de a menține creșterea temperaturii medii globale la 2 grade Celsius.
Comunitatea internațională și-a fixat ca obiectiv limitarea la 2 grade Celsius a creșterii temperaturilor medii globale însă activitățile oamenilor imprimă o viteză îngrijorătoare acestui fenomen. Există temeri, împărtășite de specialiști, că până în 2100 planeta se va încălzi cu 4 sau 5 grade Celsius, o perspectivă care pune în pericol securitatea alimentară, sursele de apă și poate provoca epidemii, dar și fenomene meteo extreme.
Ce vor presupune angajamentele celor aproximativ 190 de țări în cursa de a limita emisiile de gaze cu efect de seră? Cum vor gestiona țările bogate responsabilitatea istorică de a stopa încălzirea globală? Care sunt țările care vor accepta să includă în planurile lor ajutoare pentru adaptarea la schimbările climatice destinate țărilor sărace? Toate aceste întrebări își așteaptă răspunsul care va veni, probabil, în 2015. Însă, un lucru este cert! Omenirea trebuie să acționeze cât mai rapid ca să preîntâmpine efectele schimbărilor climatice ce se resimt din ce în ce mai puternic pe întreaga planetă.
Citește și:
Lima: America Latină reîmpădurește 20 milioane hectare de teren degradat
Fondul verde pentru climă, la aproape 10 mld. dolari. SUA, pe primul loc
