Ultima generație de biocarburanți, obținuți din alge, va fi disponibilă doar peste zece ani. Investitorii sunt însă pregătiți pentru această piață, în ciuda obstacolelor de ordin tehnic și economic, deoarece energia curată provenită din alge poate înlocui cu succes inclusiv kerosenul necesar industriei aviatice, scrie presa franceză.
Una dintre țintele pe care Europa trebuie să le atingă până în 2020 o reprezintă folosirea biocarburanților, în transporturi, în proporție de 10%. Potrivit hotărârilor legislative luate de Parlamentul European (PE), în 2013 biocarburanții de primă generație au reprezentat 6% din energia finală consumată în transporturi. În paralel PE a fixat un obiectiv de 2,% pentru biocarburanții din a doua și din a treia generație.
Biocarburanții de primă generație, obținuți din uleiuri și zaharuri alimentare, de grâu, de porumb sau de trestie de zahăr, au atins maturitatea din punct de vedere industrial. Rămân însă dependenți de ajutoarele guvernamentale și ridică probleme în privința suprafețelor agricole pe care le ocupă în defavoarea culturilor agricole destinate hranei. Cea de-a doua generație, bazată pe biomasa obținută din lemn sau din paie, beneficiază de tehnologii deja consacrate.
Cea de-a treia generație, care are ca suport biomasa din alge, se află însă în stadiul de cercetare-dezvoltare. Algele sunt surse importante surse de acizi grași cu un înalt conținut energetic care pot fi convertiți în biodizel sau chiar în kerosen.
Multiplele avantaje pe care biocarburanții din alge le aduc față de biocombustibilii din prima și a doua generație explică nerăbdarea investitorilor. Algele beneficiază de un randament de 30 de ori mai mare la hectar decât prumbul sau sfecla de zahăr, pot fi cultivate pe teren nearabil, iar microalgele pot produce de 100 de ori mai mult ulei decât palntele oleaginoase.
Citește și:
Biocarburanti sustenabili pentru europeni
Folosirea biocarburantiilor din culturi agricole va majora emisiile GES si preturile alimentelor
