ONU a lansat un avertisment urgent privind topirea ghețarilor, subliniind că pentru a ne salva viețile și planeta, trebuie să acționăm rapid pentru a opri acest proces accelerat, cauzat de schimbările climatice. Mesajul a fost transmis marți, 21 ianuarie, la numai o zi după retragerea S.U.A. din Acordul de la Paris, evidențiind impactul devastator pe care topirea ghețarilor îl poate avea asupra ecosistemelor și resurselor vitale, cum ar fi apa dulce.
ONU avertizează asupra topirii accelerate a ghețarilor, subliniind efectele devastatoare ale schimbărilor climatice asupra mediului și resurselor vitale, precum apa dulce.
Cu o pierdere semnificativă de volum în ultimele decenii, ghețarii rămân esențiali pentru echilibrul climatic global și aprovizionarea cu apă pentru miliarde de oameni.
Protejarea lor este urgentă pentru a evita colapsul ecologic și economic al unor regiuni întregi.
Pentru a crește conștientizarea globală, anul 2025 a fost declarat Anul Internațional al Ghețarilor, iar 21 martie, Ziua Mondială a Ghețarilor.
Aceste inițiative evidențiază rolul crucial al ghețarilor, zăpezii și gheții în reglarea climei și în ciclul hidrologic, precum și impactul profund al schimbărilor rapide din criosferă.
Ele promovează, totodată, schimbul de bune practici și soluții pentru a combate topirea accelerată a ghețarilor și efectele acesteia asupra economiilor și comunităților globale
„Conservarea ghețarilor este esențială pentru ecosistemele noastre, economiile noastre și sănătatea noastră planetară”, a declarat Ko Barret, secretarul general adjunct al Organizației Meteorologice Mondiale (OMM), organism specializat al ONU.
Aceasta a subliniat că reducerea urgentă și sustenabilă a emisiilor de gaze cu efect de seră este esențială pentru a preveni agravarea situației.
Totuși, avertizează Barret, „ne îndreptăm într-o direcție greșită, deoarece nivelurile de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră care captează căldura continuă să crească”.
Ghețarii – rezervoare naturale de apă dulce
Unul dintre cele mai alarmante efecte ale topirii ghețarilor este pierderea ireversibilă a unei surse vitale de apă dulce. Ghețarii și calotele glaciare depozitează aproximativ 70% din apa dulce a planetei, conform datelor Organizației Mondiale Meteorologice (OMM).
Această apă hrănește râuri și lacuri, susținând milioane de oameni, agricultura și ecosistemele naturale din întreaga lume.
În zone precum Asia, America de Sud și Europa, topirea ghețarilor are un impact direct asupra aprovizionării cu apă a comunităților locale.
În regiunile montane, râurile care asigură apă dulce esențială pentru supraviețuire depind de topirea constantă a ghețarilor.
Cu toate acestea, pe măsură ce ghețarii se micșorează, acest flux stabil de apă devine tot mai imprevizibil, punând în pericol resursele vitale ale comunităților montane.
Pe termen lung, dispariția ghețarilor va reduce semnificativ disponibilitatea apei, afectând milioane de oameni și punând în pericol aprovizionarea cu apă dulce.
În plus, topirea rapidă a ghețarilor poate elibera o cantitate mare de apă, provocând inundații catastrofale și alunecări de teren.
Protejarea ghețarilor devine astfel esențială pentru salvarea surselor de apă dulce și menținerea echilibrului ecologic al planetei.
„Conservarea ghețarilor noștri nu este doar o problemă de mediu, ci o strategie de supraviețuire pentru oameni și planetă”, a adăugat Ko Barret, atrăgând atenția asupra implicațiilor sociale și economice ale acestui fenomen.
Impact economic și social
Topirea ghețarilor nu afectează doar resursele naturale, ci are consecințe profunde asupra economiei globale.
Regiunile care depind de ghețari pentru turism, agricultură sau producția de energie hidroenergetică sunt deja afectate de pierderea acestei resurse.
În regiunile montane, cum ar fi Himalaya, mulți oameni părăsesc comunitățile montane pentru a căuta surse de venit în alte zone, din cauza schimbărilor climatice și a resurselor tot mai limitate.
Multe comunități montane de înaltă altitudine folosesc apa glaciară și zăpada topită pentru irigarea culturilor. Însă, în ultimii ani, căderea zăpezii a devenit mai imprevizibilă, iar cantitatea de zăpadă a scăzut semnificativ comparativ cu perioada anterioară.
Topirea ghețarilor prezintă și riscuri majore pentru localitățile aflate în aval.
Apele provenite din topirea ghețarilor formează lacuri de mică adâncime, reținute de pietre și resturi de rocă.
Pericolul apare atunci când aceste lacuri se umplu excesiv și își rup bariera naturală, eliberând un torent de apă care coboară rapid prin văile montane.
În plus, ghețarii joacă un rol crucial în reglarea nivelului mării.
Topirea lor contribuie la creșterea nivelului oceanic, ceea ce pune în pericol comunitățile costiere și insulele joase.
Această problemă va genera costuri uriașe pentru adaptare, relocare și protecție împotriva fenomenelor extreme.
Pierderi record în 2023
Potrivit OMM, anul 2023 a fost unul critic pentru ghețari, aceștia înregistrând cea mai mare pierdere de volum din ultimele cinci decenii.
Cei peste 275.000 de ghețari care acoperă aproximativ 700.000 km² sunt într-un proces accelerat de topire, iar ritmul actual pune în pericol viitorul unor regiuni întregi.
Profesorul John Pomeroy, de la Universitatea din Saskatchewan, coordonator al activităților din cadrul Anului Internațional al Conservării Ghețarilor, a fost tranșant în declarațiile sale: „Ghețarilor nu le pasă dacă credem în știință – ei doar se topesc la căldură, la vedere.”
Acesta a criticat regimurile și industriile care continuă să nege realitatea schimbărilor climatice, în ciuda evidențelor clare.
„Regimurile şi industriile care distorsionează faptele pot nega ‘încălzirea globală’, dar nu pot nega culpa lor în distrugerea gheţarilor care se întâmplă sub ochii noştri„.
Acesta a mai adăugat că „refacerea gheţarilor va dura decenii„.
Patrimoniul Mondial și perspectivele pentru 2050
În prezent, 50 de situri UNESCO din Patrimoniul Mondial includ ghețari.
Estimările arată că, indiferent de măsurile luate, o treime dintre acești ghețari ar putea dispărea complet până în 2050.
Totuși, salvarea celorlalte două treimi rămâne posibilă dacă temperatura globală este menținută sub pragul critic de 1,5°C peste nivelurile preindustriale.
„Sperăm cu adevărat că anul acesta va fi un punct de cotitură pentru ghețari”, a declarat Stefan Uhlenbrook, directorul Diviziei de Hidrologie, Apă și Criosferă din cadrul OMM.
Aceste prognoze subliniază urgența implementării unor politici globale mai stricte privind emisiile de carbon și investițiile în energie regenerabilă.
Strategii de supraviețuire pentru planetă
Pe lângă reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, experții recomandă măsuri de adaptare la schimbările deja în curs.
Printre acestea se numără:
- Dezvoltarea unor sisteme avansate de monitorizare a ghețarilor pentru a evalua în timp real ritmul topirii;
- Implementarea unor mecanisme de avertizare timpurie pentru fenomene extreme precum inundațiile glaciare;
- Crearea unor politici naționale și internaționale care să prioritizeze protecția criosferei.
„Ghețarilor nu le putem cere să oprească procesul de topire, doar noi putem lua măsuri pentru a le conserva”, a declarat John Pomeroy, subliniind că responsabilitatea cade asupra tuturor actorilor globali, de la guverne și organizații internaționale până la cetățeni obișnuiți.
Ghețarii sunt mai mult decât niște minuni naturale, ei sunt cheia supraviețuirii noastre.
De la furnizarea apei dulci până la stabilizarea climei globale, rolul lor este esențial pentru viața pe Pământ.
Fără o acțiune colectivă urgentă, viitorul ghețarilor și al planetei este în pericol.
#schimbariclimatice #anulghetarilor #apadulce #impactclimatic #securitatehidrologica #criosfera #actiunepentruclima #freshwatercrisis #climateimpact #glaciersmelting
