România se află în fața unei crize de mediu cu potențial de extindere regională, după ce un incident survenit la Salina Praid a declanșat un val de poluare salină în rețeaua hidrografică a Transilvaniei.
- Un val de poluare cu cloruri provenit din Salina Praid a contaminat râurile Corund și Târnava Mică și pune în pericol sănătatea a zeci de mii de oameni.
- Autoritățile au fost forțate să ia măsuri de urgență pentru diluarea salinității apelor.
- În paralel, Guvernul a alocat cel mai mare buget din istoria recentă Administrației Naționale Apele Române, în timp ce acuzații grave vizează o intervenție neautorizată ce ar fi declanșat incidentul.
- Autoritățile avertizează că, fără devierea râului din vecinătatea minei, o nouă viitură ar putea declanșa o poluare masivă pe râul Mureș, cu efecte până la ieșirea din țară.
Aproximativ 40 000 de persoane din zona Târnăveniului se confruntă deja cu efectele contaminării sau riscă, în următoarele zile, să rămână fără apă potabilă și chiar menajeră, conform ministrului Mediului, Mircea Fechet.
Aceeași amploare a situației a fost confirmată de secretarul de stat Raed Arafat, care a precizat că între 40 000 și 40 500 de persoane ar putea fi afectate de lipsa accesului la apă.
Nivelul clorurilor în râul Corund, afluent al Târnavei Mici, a ajuns la o concentrație de 30.000 mg/l – echivalentul a 30 de grame de sare pe litru, o valoare uriașă care depășește de peste 120 de ori limita maximă admisă pentru apa potabilă.
Acest val de poluare se propagă rapid în aval, ajungând pe Târnava Mică, Târnava Mare și râul Mureș, cu o viteză de 0,5 metri pe secundă, urmând să atingă localități precum Blaj și Alba Iulia.
Ministrul Fechet a avertizat că efectele sunt doar la început:
„200 de litri (n.r. – pe secundă), cât a fost debitul maxim evacuat din salină, au provocat deja o situație extrem de complicată, însă, în cazul probabil al unei prăbușiri în interiorul saline – că pică un tavan sau mai multe – acolo nu mai discutăm despre litri de apă evacuată pe secundă, ci discutăm despre metri cubi și, în funcție de volumul dislocat și de timpul în care se va petrece acel fenomen, impactul în ceea ce privește concentrația de cloruri pe Corund, pe Târnava Mică, pe Târnava Mare și, ulterior, pe Mureș va fi mult mai mare”
Pentru a limita poluarea, autoritățile au activat o măsură de urgență mai rar întâlnită: evacuarea accelerată a apei din două baraje – Zetea și Bezid – pentru a dilua concentrațiile de cloruri.
„S-a dispus evacuarea în regim de urgență a două amenajări hidrotehnice. Discutăm despre acumularea de la Zetea și acumularea de la Bezid. Prin aceste manevre de evacuare rapidă, asigurăm diluția în Târnava Mică, respectiv în Mureș, pentru a diminua efectele acestor concentrații foarte mari de cloruri. Însă trebuie să știm că această procedură este una temporară.”.
Între timp, sursele de poluare continuă să fie investigate. Președintele Consiliului Județean Harghita, Bíró Barna-Botond, susține că firma angajată de Salrom pentru devierea pârâului Corund a provocat creșterea salinității în Târnava Mică, după ce a demolat două diguri construite pe baza recomandărilor experților și a deviat ap.
El a cerut demiterea conducerii Salrom și Apele Române, atribuții sporite pentru comisia interministerială sau declararea stării de urgență la Praid.
Avertismentul a fost lansat în contextul în care autoritățile din județul Mureș au convocat o ședință de urgență, după ce concentrațiile de sare din apă au crescut de peste zece ori, afectând alimentarea în 16 localități.
„Colegii mei de la Apele Române nu au făcut niciun fel de intervenție. Dacă se dovedește că acțiunile sau inacțiunile cuiva au generat această situație, vor cădea capete, nu doar unul sau două”, a susținut ministrul Fechet.
El a adăugat că așteaptă raportul Corpului de Control al prim-ministrului, care va stabili exact responsabilitățile.
Investigațiile preliminare indică faptul că unul dintre cele două praguri de fund de pe râul Corund ar fi fost dezafectat, ceea ce a dus la scăderea nivelului apei din albie și, implicit, din mină.
Ministrul Mediului, Mircea Fechet, a explicat că una dintre cauzele directe ale poluării masive ar putea fi intervenția asupra unuia dintre cele două praguri de fund construite pe pârâul Corund, în zona Salinei Praid.
Aceste praguri aveau rolul de a menține un nivel constant al apei în albie, ceea ce contribuia la stabilizarea presiunii asupra masivului de sare. Dezafectarea unuia dintre ele a dus la scăderea nivelului apei în pârâu, iar acest dezechilibru hidrologic a generat o scădere a presiunii în interiorul minei.
Fechet a avertizat că impactul asupra mediului este semnificativ, deoarece chiar și cantități reduse de saramură pot afecta grav ecosistemele de apă dulce și pot compromite alimentarea cu apă potabilă.
„Pare, din informațiile preliminare pe care le avem, că a existat o intervenție la unul dintre cele două praguri de fund instalate pe cursul de apă Corund, unul dintre cele două praguri, repet, a fost dezafectat.
Asta a condus la o scădere a nivelului cursului de apă Corund, ceea ce a antrenat o scădere a nivelului apei din mină. Asta a generat o evacuare de aproximativ 200 de litri pe secundă, evacuare diminuată la acest moment la aproximativ 100 de litri pe secundă, însă, deși vorbim în litri pe secundă, și nu în metri cubi pe secundă, așa cum vorbim de obicei, impactul de mediu este unul semnificativ”, a spus Fechet.
Într-un alt plan, problema de la Praid nu este una nouă. Încă din 2007, un raport publicat exclusiv de Green Report avertiza asupra riscului major de inundație în mina de sare.
Ministrul Economiei, Bogdan Ivan, a precizat că acest document este analizat.
Încă din ianuarie 2024 SALROM a alocat 10 milioane de lei pentru lucrări urgente de punere în siguranță,
a mai spus Ivan.
Lucrările au început în mai, dar au fost întrerupte de o viitură masivă, de 100 de ori mai mare decât debitul normal al râului Corund.
„Am făcut o adresă din partea ministerului către toate companiile din segmentul mineritului la care Ministerul Economiei este acționar. Le-am solicitat, în 15 zile, o analiză de risc la nivelul întregului patrimoniu pe care îl gestionează, de la SALROM până la toate celelalte companii miniere din subordinea ministerului, plus plan de investiții asumat direct de către Consiliul de Administrație, plus conducerile executive ale companiilor”, a declarat Ivan.
Totodată, în acest context de criză, Guvernul a aprobat cel mai mare buget alocat vreodată Administrației Naționale Apele Române: 4,25 miliarde de lei, în creștere cu 55% față de anul trecut.
„Am alocat 441 de milioane de lei pentru lucrări hidrotehnice în continuare și 24 de milioane pentru intervenții urgente în Galați și Vaslui. De asemenea, avem 976 de milioane din fonduri europene nerambursabile și 1,17 miliarde de lei din PNRR”, a anunțat Fechet.
Bugetul include și suma de 3,1 milioane de lei destinată elaborării unui studiu de fezabilitate și proiectare pentru punerea în siguranță a Salinei Praid și construirea de poldere de atenuare a viiturilor în amonte, care ar trebui să reducă debitul maxim la 35 mc/s.
În ceea ce privește soluțiile pe termen lung, autoritățile iau în calcul deviarea completă a râului Corund din vecinătatea salinei. Este o lucrare de amploare, care implică mutarea unui versant de 18 metri înălțime, exproprierea mai multor locuințe, devierea unui drum județean și a unor linii de înaltă tensiune.
„Cursul de apă trebuie deviat din vecinătatea minei, pentru că, dacă nu vom face acest lucru, în viitor există un risc semnificativ la viituri mari să se producă un veritabil dezastru ecologic, să ne trezim cu concentrații extrem de mari pe cursul de apă Mureș, până la ieșirea din țară, lucru pe care trebuie să-l evităm cu orice preț”,
a spus Ministrul Mediului.
„Soluția devierii este una extrem de complexă. Vom cunoaște în foarte scurt timp costurile reale ale unei astfel de soluții.”
„Însă trebuie să mutăm un veritabil munte de 18 metri înălțime. Trebuie să expropriem foarte multe case construite nu demult. Trebuie să mutăm linii de înaltă tensiune și un drum județean care trece prin vecinătatea perimetrului respectiv. Acestea sunt lucrări care vor dura ani de zile, dincolo de costul acestora și în legătură cu care probabil vom mai discuta de azi încolo”, a declarat Fechet.
În următoarele săptămâni, este așteptat raportul final al experților internaționali, care va include scenarii de intervenție pe termen scurt (30 zile), mediu (3–6 luni) și lung (până la 48 de luni).
Cazul Praid nu este singular. România s-a mai confruntat cu inundații în minele de sare la Ocna Mureș și Slănic Prahova.
CITEȘTE ȘI:
