Numărul clădirilor pe care România trebuie să le reabiliteze până în 2020, din punct de vedere al consumului energetic, se ridică la 2.953, potrivit informațiilor furnizate de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice (MDAP) la solicitarea Green Report.
Potrivit sursei citate suprafața utilă totală a acestora este de peste 6,7 milioane de metri pătrați (mp) și sunt împărțiți astfel: Camera Deputaților – 188 mii mp, ministere – 5,7 milioane mp, alte instituții din subordinea Guvernului – 437 mii mp, autorități administrative autonome – 464 mii mp.
Conform Directivei UE nr. 27/2012 privind eficienta energetică, începând cu 1 ianuarie 2014, fiecare stat membru trebuie să se asigure că 3% din suprafața totală a clădirilor încălzite și/sau răcite deținute și ocupate de administrația sa centrală se renovează anual pentru a îndeplini cerințele minime în materie de performanță energetică stabilite pe baza articolului 4 din Directiva 2010/31/UE.
Fiecare stat membru va stabili o schemă de obligații în ceea ce privește eficienta energetică. Practic, de la 1 ianuarie 2014 și până la 31 decembrie 2020, fiecare țara trebuie să facă economii în fiecare an de 1,5% din volumul vânzărilor anuale de energie către consumatorii finali.
Efectele Directivei resimțite abia din 2015
Efectele Directivei UE nr. 27/2012 se pot simți chiar din acest an printr-o intensificare a cererii de materiale de construcții pentru termosisteme, dar, în mod sigur, raportându-ne strict la efectele directivei în cauză, un efect mai puternic se va simți de-abia din 2015. Procentul de 3% care reprezintă numărul minim de clădiri ale administrației publice care trebuie reabilitate termic este un procent prea mic și, bineînțeles, nu poate redresa un sector de construcții aflat într-o evoluție liniară, cu influențe de contracție”, a declarat, pentru Green Report, Cezar Margine, responsabilul de marketing al Tassullo în România.
Potrivit acestuia, dacă coroborăm această directivă cu necesitatea de rabilitare termică a clădirilor de locuințe (reabilitare făcută de primării, individual sau pe fonduri europene – n.r.), observăm că acest număr de clădiri este foarte mare și poate face diferența care va reprezenta o redresare a sectorului de construcții.
Din datele colectate de compania Xella reiese că 8% din clădirile din România nu pot fi reabilitate termic decât de la interior din considerente care țin de protejarea fațadelor unor clădiri. În această categorie intră tocmai aceste clădiri publice, precum și un număr important de imobile cu valoare istorică.
Aproximativ 35% din energia plătită de români reprezintă pierderi
Conform datelor Asociației Române pentru Promovarea Eficienței Energetice (ARPEE), România este a treia țară ca intensitate energetică din Europa, cu pierderi ce reprezintă mai mult de 35% din consumul final de energie, a declarat prof. dr. ing. Aureliu Leca, din partea, în cadrul unei conferițe de specialitate, susținută la București, în lună martie a acestui an.
Nu suntem pregătiți pentru termenele impuse de Directiva pentru Eficiență Energetică. România și-a redus de la an la an consumul de energie, în urma reducerii activității industriale, însă eficiența nu a crescut. Sunt foarte puține clădiri eficiente energetic și nicio certitudine de ameliorare pentru următorii 15 ani”, a spus Aureliu Leca.
