Într-un ultim efort în scopul găsirii de soluții care să abordeze problema gravă a poluării aerului în Uniunea Europeană, comisarul european pentru mediu, Karmenu Vella, a convocat, marți, 30 ianuarie, miniștrii din nouă state membre.
Cele nouă state membre, și anume Cehia, Germania, Spania, Franța, Italia, Ungaria, România, Slovacia și Regatul Unit, se confruntă cu aplicarea unor proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor pentru că depășesc valorile-limită convenite pentru poluanții atmosferici.
Fără măsuri noi și eficiente, în multe cazuri, standardele de calitate a aerului vor continua să fie depășite timp de luni și ani, chiar și după 2020. În fața unor astfel de eșecuri în a lua măsurile necesare, și având în vedere faptul că procesul juridic își continuă mersul firesc, îndemn toate statele membre să abordeze această problemă de viața și de moarte cu toată seriozitatea pe care o merită”, a declarat Karmenu Vella.
Acesta a ținut să sublinieze că inacțiunea are consecințe.
Are consecințe asupra cetățenilor și asupra aerului poluat pe care aceștia îl respiră. Statele membre au responsabilități. Responsabilități în a acționa. Inacțiunea are, de asemenea, consecințe juridice pentru statele membre în cauză. Miniștrilor li s-au amintit atât aceste responsabilități, cât și consecințele juridice”, a punctat comisarul european pentru mediu.
Cele nouă state membre invitate la reuniune sunt cele care au primit deja un aviz motivat și pentru care următoarea etapă în procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor ar fi o sesizare a Curții de Justiție.
[box type=”warning” ]Comisarul Vella a cerut statelor membre să-și finalizeze propunerile până la sfârșitul săptămânii viitoare cu privire la modul în care intenționează să se conformeze legislației UE privind calitatea aerului sau să se confrunte cu acțiuni în justiție.[/box]
400.000 de morți premature
În fiecare an, peste 400 000 de europeni mor prematur din cauza calității slabe a aerului și mult mai mulți suferă de boli respiratorii și cardiovasculare cauzate de poluarea atmosferică. În termeni economici, pentru economia europeană, costurile determinate de calitatea proastă a aerului depășesc cu mult 20 de miliarde euro pe an, din cauza creșterii cheltuielilor medicale și a reducerii productivității lucrătorilor.
Legislația UE privind calitatea aerului înconjurător și un aer mai curat pentru Europa (Directiva 2008/50/CE) stabilește limite privind calitatea aerului care nu pot fi depășite nicăieri în UE și obligă statele membre să limiteze expunerea cetățenilor la poluanți atmosferici nocivi. În pofida acestei obligații, în multe locuri calitatea aerului continuă să fie o problemă de mai mulți ani. În 23 din cele 28 de state membre încă se depășesc limitele-standard de calitate a aerului — în total, în peste 130 de orașe din Europa.
Încă din 2008, Comisia a inițiat acțiuni în justiție împotriva statelor membre cu privire la calitatea slabă a aerului, concentrându-se inițial asupra particulelor în suspensie (PM10), în cazul cărora termenul de conformare era anul 2005, și a dioxidului de azot (NO2), în cazul căruia termenul de conformare era anul 2010. În prezent, 13 state membre fac obiectul unor acțiuni în justiție privind NO2, fiind în desfășurare proceduri de constatare a neîndeplinirii obligațiilor împotriva Austriei, Belgiei, Republicii Cehe, Danemarcei, Franței, Germaniei, Ungariei, Italiei, Poloniei, Portugaliei, Spaniei, Regatului Unit și Luxemburgului.
În ceea ce privește particulele PM10, s-au constituit cauze împotriva a 16 state membre (Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Grecia, Spania, Franța, Ungaria, Italia, Letonia, Portugalia, Polonia, România, Suedia, Slovacia și Slovenia), iar două dintre aceste cauze (împotriva Bulgariei și a Poloniei) au fost trimise în fața Curții de Justiție a UE. În aprilie 2017, Curtea Europeană de Justiție a adoptat o hotărâre în ceea ce privește depășirile limitelor pentru PM10 în Bulgaria.
