Privind spre 2025, scenariile preconizate arată că România se poate confrunta cu provocări climatice care cer o strategie unitară și măsuri sustenabile pentru a reduce vulnerabilitatea comunităților.
Schimbările climatice au încetat să mai fie un subiect abstract, devenind o realitate cu impact direct asupra economiei, infrastructurii și vieților noastre. Anul 2024 a fost un punct de cotitură în evoluția climei globale și a evidențiat, fără echivoc, impactul tot mai accentuat al schimbărilor climatice.
Cu temperaturi record și fenomene meteorologice extreme, acest an a marcat o intensificare a efectelor încălzirii globale care, până de curând, păreau mai degrabă o amenințare abstractă. Intensitatea și frecvența evenimentelor meteorologice extreme au fost fără precedent, accentuând nevoia urgentă de adaptare și măsuri concrete.
Cum a fost 2024?
La nivel global, temperaturile au continuat să depășească praguri istorice. Ziua de 22 iulie 2024 a înregistrat o temperatură medie globală de +17,16°C, devenind cea mai călduroasă zi înregistrată pe glob. Această valoare record reflectă o tendință de încălzire accelerată care s-a manifestat de-a lungul întregului an, consolidând îngrijorările experților în climatologie.
România nu a fost ocolită de aceste schimbări dramatice. Anul 2024 a fost marcat de valuri de căldură intense, care au afectat deopotrivă regiunile joase și zonele montane.
„Vara acestui an a fost caracterizată de temperaturi foarte ridicate, aliniindu-se tendințelor globale de creștere a temperaturii medii,” spune Dr. Bogdan Antonescu, cercetător în cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului.
Seceta prelungită din regiunile sudice și estice a avut efecte devastatoare asupra agriculturii, reducând producția agricolă și punând presiune asupra resurselor de apă. Impactul s-a resimțit însă și mai profund, afectând ecosistemele naturale, fauna sălbatică și comunitățile locale.
La sfârșitul lunii august, inundațiile severe din sud-estul României au subliniat natura imprevizibilă și distructivă a schimbărilor climatice.
„În perioada 30–31 august, au avut loc inundații în regiunea de sud-est, cauzate de un sistem de presiune joasă (ciclon) deasupra Mării Negre. Ciclonul a provocat ploi torențiale care au dus la acumularea de cantități mari de precipitații, de peste 100 mm, în doar 24 de ore, în mai multe orașe din sud-estul României”, adaugă climatologul Bogdan Antonescu.
Aceste evenimente extreme au demonstrat vulnerabilitatea crescută a regiunii la fenomenele climatice, transformând viața cotidiană a populației.
Ce spun predicțiile pentru 2025
Anii ce urmează se preconizează a fi cu provocări climatice majore, conform raportului publicat recent de InfoClima, agenție de presă specializată în schimbări climatice.
Scenariile oferite de experți prevăd o intensificare a fenomenelor meteorologice extreme, cu implicații semnificative asupra sănătății publice, agriculturii și infrastructurii.
Fie că vorbim despre valuri de căldură, secetă sau furtuni violente, România continuă să fie expusă unui risc climatic tot mai mare.
Valuri de căldură
Tendințele climatice recente indică o creștere continuă a frecvenței și intensității valurilor de căldură.
Între 1958* și 2023, temperatura medie anuală din România a crescut cu aproximativ 2,11°C, depășind media globală și europeană!
Această încălzire a fost mai pronunțată în regiunile nordice (!) ale țării.
„Luna iunie 2024 a fost cea mai caldă lună iunie înregistrată în România din 1901 până în prezent,” spune climatologul Bogdan Antonescu.
Pentru 2025, se anticipează o intensificare a acestui fenomen, în contextul în care scenariile climatice moderate estimează creșteri ale frecvenței valurilor de căldură, în special în regiunile sudice și sud-estice, unde numărul episoadelor suplimentare ar putea ajunge la șase pe an până în 2050.
Durata acestora ar putea crește în următorii 25 de ani cu până la 40 de zile anual în aceleași regiuni, subliniind necesitatea unor măsuri urgente de adaptare.
Seceta – pe trend alarmant
Seceta este una dintre cele mai presante provocări climatice, având efecte devastatoare asupra agriculturii și economiei.
Extinderea aridității a fost remarcată încă din 2011-2022, când fenomenul a cuprins majoritatea zonelor de câmpie și deal, excluzând zonele montane.
În ceea privește anul 2024 „căldura extremă din luna iulie a dus, de asemenea, la condiții de secetă extinsă, afectând agricultura, dar și resursele de apă”, explică Bogdan Antonescu.
Pentru 2025, se anticipează continuarea acestui trend alarmant, în special în regiunile sudice și estice. Temperaturile ridicate și precipitațiile insuficiente amplifică riscurile de insecuritate alimentară și reduc semnificativ resursele de apă disponibile.
Seceta afectează profund agricultura, diminuând producția de culturi și punând în pericol biodiversitatea.
Ecosistemele naturale și comunitățile locale sunt, de asemenea, afectate, subliniind importanța măsurilor de adaptare, cum ar fi dezvoltarea infrastructurii de irigații eficiente și promovarea practicilor agricole sustenabile.
Precipitațiile și zonele vulnerabile
Distribuția precipitațiilor în România rămâne inegală și influențează semnificativ ecosistemele și resursele de apă.
Anul 2024 a adus evenimente extreme, precum furtuna Boris, care în perioada 13-15 septembrie a generat precipitații masive în Europa Centrală, inclusiv în România.
„Studiile de atribuire realizate imediat după aceste fenomene au demonstrat legătura directă cu schimbările climatice. Evenimente extreme din 2024 în România subliniază vulnerabilitatea țării la schimbările climatice și necesitatea urgentă de a implementa măsuri adaptive”, subliniază climatologul Bogdan Antonescu.
Pentru 2025, estimările arată că tendințele se vor menține, iar jumătatea nordică a țării ar putea beneficia de o ușoară creștere a precipitațiilor, în special în zonele montane.
În contrast, sudul și estul României vor rămâne vulnerabile la un deficit sever de apă, în special în lunile de vară, când temperaturile ridicate vor accentua seceta.
Furtuni
În ultimele decenii, România a înregistrat o creștere a frecvenței și intensității furtunilor severe, manifestate prin grindină de mari dimensiuni, vânturi puternice și, în cazuri rare, tornade. Această tendință este atribuită în principal creșterii umidității atmosferice, care sporește instabilitatea atmosferică și favorizează formarea acestor fenomene extreme.
„Proiecțiile pentru perioada 2025-2050 sugerează o intensificare în continuare a acestor fenomene extreme.
În special nordul României este așteptat să se confrunte cu un risc crescut de grindină de mari dimensiuni, cu diametrul mai mare de 2.5 cm, și furtuni violente.
Aceste schimbări în distribuția și intensitatea furtunilor severe subliniază necesitatea unor strategii de adaptare și atenuare, precum îmbunătățirea sistemelor de avertizare timpurie și consolidarea infrastructurii, esențiale pentru a reduce vulnerabilitatea țării la aceste riscuri crescute” avertizează climatologul Antonescu.
Trebuie să luăm în considerare că, pe măsură ce temperaturile globale cresc, și umiditatea atmosferică este crescută, din cauza gradului ridicat de evaporare.
„Aceasta duce la o instabilitate atmosferică mai mare și la creșterea probabilității de apariție a furtunilor severe. Acest fenomen se explică prin faptul că aerul mai cald poate reține mai multă umiditate, alimentând astfel sistemele meteorologice cu energie suplimentară”, completează Antonescu.
Impactul schimbărilor climatice asupra infrastructurii și spațiului urban
Urbanizarea rapidă din România a modificat considerabil peisajul, creând efectul de „Insulă de Căldură Urbană” (ICU).
Acest fenomen determină temperaturi cu 2-3°C mai ridicate în orașe comparativ cu zonele rurale învecinate, diferențele ajungând uneori chiar la 7-8°C.
Materialele de construcție, precum asfaltul și betonul, contribuie semnificativ la acest efect, reținând și amplificând căldura. Reducerea suprafețelor verzi exacerbează problema, afectând calitatea vieții locuitorilor din orașe.
Potrivit proiecțiilor, până în 2040, valurile de căldură vor deveni tot mai frecvente, afectând direct aproape jumătate din populația urbană, în special în orașe precum București și Craiova.
Pe lângă temperaturile ridicate, fenomenele meteorologice extreme, precum furtunile severe, reprezintă o amenințare majoră pentru infrastructura urbană. Grindina de mari dimensiuni și vânturile puternice pot avaria fațadele și acoperișurile clădirilor, provocând costuri semnificative pentru reparații.
De asemenea, autovehiculele parcate în spații deschise și stâlpii de electricitate sunt vulnerabili, în timp ce panourile publicitare și arborii pot deveni pericole pentru traficul și siguranța publică.
Întreruperile alimentării cu energie electrică și blocajele din trafic sunt consecințe frecvente ale acestor fenomene.
„Provocările climatice din orașele României vor deveni din ce în ce mai presante, mai ales în conditiile unei urbanizări dense și haotice, extinderii necontrolate a periferiilor și a unui trafic intens ce agravează poluarea”,
subliniază Roxana Triboi, consultant și cercetător în politici și strategii alimentare.
„Lipsa unei infrastructuri publice eficiente pentru transport și deteriorarea spațiilor verzi accentuează vulnerabilitatea orașelor. Schimbările recente în administrațiile locale adaugă dificultăți, fiind necesară o reconectare a noilor lideri cu problemele de mediu și o înțelegere mai profundă a acestora”, adaugă Triboi.
Spațiile verzi din mediul urban joacă un rol important în atenuarea efectului de insulă de căldură urbană, reducând temperaturile locale cu până la 2°C, prin furnizarea de umbră și evapotranspirație.
În plus, aceste zone contribuie la gestionarea apelor pluviale, absorbind apa de ploaie, diminuând astfel riscul inundațiilor și reducând presiunea asupra sistemelor de canalizare.
Pentru a contracara aceste riscuri, este necesară adoptarea unor politici urbane integrate care să promoveze soluții bazate pe natură și infrastructură verde.
Crearea și extinderea spațiilor verzi, utilizarea materialelor de construcție reflectorizante și dezvoltarea unor sisteme eficiente de avertizare timpurie sunt măsuri esențiale pentru reducerea impactului schimbărilor climatice asupra mediului urban.
Impactul schimbărilor climatice asupra agriculturii
Creșterea temperaturilor, variabilitatea precipitațiilor și frecvența tot mai mare a fenomenelor meteorologice extreme au dus la stresarea culturilor, reducerea randamentelor agricole și pierderi economice considerabile pentru fermieri.
Studiile științifice indică o creștere semnificativă a frecvenței condițiilor favorabile pentru furtuni severe în România între 1940 și 2023.
Regiunile estice ale țării au înregistrat cele mai notabile creșteri, evidențiind o vulnerabilitate sporită în aceste zone.
„Aceste condiții favorizează apariția unor fenomene precum precipitații torențiale, vânturi puternice și grindină, care pot provoca daune semnificative infrastructurii și agriculturii”, explică Antonescu,
Valurile de căldură intense și perioadele prelungite de secetă reduc umiditatea solului și cresc evapotranspirația, limitând capacitatea culturilor de a se dezvolta corespunzător.
În 2024, temperaturile record și seceta severă au afectat masiv culturile de porumb și floarea-soarelui din regiunile sud-estice ale țării.
Aridizarea, proces prin care zone întinse devin tot mai uscate, a crescut semnificativ în ultimele decenii: suprafața afectată a crescut de la 10,9% în perioada 1971-1980, la 40,8% între 2011 și 2020, atingând 41,5% în ultimii trei ani.
Această tendință amenință nu doar productivitatea agricolă, ci și securitatea alimentară a României.
Un alt aspect de luat în considerare este contribuția sistemului alimentar urban la emisiile de CO₂, care este de „aproximativ 30% din total, prin procesele de producție, transformare, stocare și distribuție.
Reducerea acestor emisii poate fi realizată prin decarbonizarea lanțului alimentar, sprijinirea unei conexiuni mai strânse între producători și consumatori și valorificarea sinergiilor dintre rural și urban”, explică cercetătorul în politici și strategii alimentare.
Revitalizarea piețelor publice și inițiativele de agricultura urbană și de reducere a risipei alimentare pot întări comunitățile locale și sprijini adaptarea la schimbările climatice, a mai adaugat Roxana Triboi.
Strategiile teritoriale integrate și colaborarea între autorități, societatea civilă și agenți economici sunt esențiale pentru reducerea poluării și construirea unui sistem alimentar circular, conectat cu nevoile orașelor și regiunilor înconjurătoare.
Adaptarea la schimbările climatice
Adaptarea la schimbările climatice nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate urgentă. În fața intensificării fenomenelor meteorologice extreme și a impactului tot mai accentuat asupra ecosistemelor, agriculturii și infrastructurii, administrațiile locale, societatea civilă și agenții economici trebuie să colaboreze pentru a dezvolta soluții sustenabile.
Conservarea și extinderea spațiilor verzi, transformarea lor în ecosisteme funcționale, capabile să ofere servicii ecosistemice esențiale, și prioritizarea transportului public sustenabil sunt doar câteva dintre măsurile esențiale pentru a crea orașe reziliente și adaptate schimbărilor climatice.
„Administrațiile locale trebuie să adopte o abordare holistică pe termen mediu și lung, și să prioritizeze politici teritoriale integrate, care să valorifice colaborarea între diferite niveluri de guvernanță și să sprijine o tranziție sustenabilă”, subliniază Roxana Triboi.
Un aspect critic al adaptării îl reprezintă sistemele de avertizare timpurie pentru fenomenele meteorologice extreme. „Îmbunătățirea acestor sisteme este crucială, nu doar pentru protejarea vieților omenești, ci și pentru protejarea infrastructurii și apărarea activităților economice”, explică climatologul Bogdan Antonescu.
Aceste sisteme ar contribui la reducerea impactul acestor fenomene extreme.
Un astfel de proiect este în desfășurare în cadrul Administrației Naționale de Meteorologie – INFRAMETEO. Acesta are ca obiectiv principal dezvoltarea sistemului național de monitorizare și avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecției vieții și a bunurilor materiale.
INFRAMETEO vizează modernizarea rețelei de radare meteorologice, instalarea unei rețele de detecție a fulgerelor și extinderea și modernizarea stațiilor meteorologice automate. Aceste măsuri vor îmbunătăți considerabil capacitatea de monitorizare și răspuns rapid.
Pe lângă modernizarea infrastructurii de monitorizare, este esențială dezvoltarea unei baze naționale de date care să colecteze și să centralizeze informații despre fenomenele meteorologice extreme.
„O astfel de bază de date ar trebui să fie accesibilă atât factorilor de decizie, cât și cercetătorilor, conținând informații despre tipurile de fenomene, frecvența lor, zonele afectate și impactul socio-economic”,
adaugă Antonescu.
Înființarea unei rețele de observatori voluntari, formată din cetățeni și organizații locale, ar putea spori acuratețea datelor colectate și monitorizarea în timp real.
De asemenea, studiile în teren care evaluează direct daunele provocate de evenimentele extreme furnizează informații valoroase despre eficacitatea politicilor și măsurilor actuale.
Adaptarea la schimbările climatice include, de asemenea, o componentă educațională puternică.
„Creșterea gradului de conștientizare în rândul populației privind riscurile asociate fenomenelor meteorologice extreme și măsurile de prevenire și reacție este esențială”, spune Antonescu. Organizarea de campanii de informare, ateliere educaționale și programe de pregătire poate îmbunătăți capacitatea comunităților de a răspunde eficient la amenințări.
Pe termen lung, însă, măsurile de adaptare trebuie să se bazeze pe cercetare solidă: „Studii detaliate care adaptează rezultatele modelelor climatice globale la nivel local sunt necesare pentru a înțelege riscurile specifice fiecărei regiuni a României”, explică climatologul Antonescu.
Un astfel de demers, va permite identificarea cu precizie a zonelor cu risc ridicat și a tipurilor de fenomene extreme la care sunt expuse.
Cercetările de teren care evaluează direct daunele provocate de evenimentele extreme oferă informații valoroase despre eficacitatea politicilor actuale și ajută la ajustarea lor.
În plus, adaptarea la schimbările climatice presupune o regândire profundă a modului în care sunt gestionate resursele.
Apa, de exemplu, va deveni una dintre cele mai valoroase resurse.
Va trebui să revoluționăm practicile agricole pentru a face față penuriei de apă, iar sistemele tradiționale de irigare nu vor mai fi suficiente.
Roxana Triboi avertizează că integrarea economiei circulare, promovarea consumului responsabil și implicarea activă a cetățenilor în procese participative sunt măsuri indispensabile:
„Colaborarea cu societatea civilă și agenții economici, alături de integrarea sănătății globale în planificarea urbană, este vitală pentru crearea unor orașe reziliente, sustenabile și mai bine adaptate la schimbările climatice.
*Notă: Anul 1958 a fost ales ca punct de referință deoarece setul de date utilizat pentru aceste analize furnizează date precise și detaliate la nivel european începând cu această perioadă.
#schimbariclimatice #climatechange #schimbariclimaticeinRomania #climatologi #InfoClima #BogdanAntonescu #climatologulBogdanAntonescu #RoxanaTriboi #politicialimentare #insecuritatealimentara #valuridecaldura #temperaturirecord #tendinteleclimatice #masurideadaptareclimatica #climateadaptation #calduraextrema #extindereaariditatii #seceta #insuladecalduraurbana #icu #urabizarerapida #inframeteo #rapidresponsemechanism #raspunsrapid #dauneevenimenteextreme #penuriedeapa
