Din cele 5,5 miliarde de euro alocate pentru investiții de mediu, finanțate de Comisia Europeană prin planul RePowerEU – parte a Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), 4 miliarde de euro riscă să nu mai fie accesate de România până la finalul lunii august 2026. Ce soluții s-au găsit până în prezent?
- Informația a fost obținută inițial de Green Report de la reprezentanți ai Comisiei Europene, care au confirmat că România înregistrează întârzieri semnificative în privința investițiilor din domeniul mediului, în special cele legate de managementul apelor, împăduriri, generarea de energie verde și gestionarea deșeurilor.
- Conform unor rapoarte intermediare ale Comisiei Europene, confirmate și de Ministerul Mediului, România are întârzieri majore în derularea unor proiecte în valoare de un miliarde de euro, care ar trebui finalizate până în august 2026. Suma se adaugă la bugetul de 3 miliarde de euro care încă nu a fost accesat.
- Ministerul Mediului caută soluții pentru a transfera o parte din finanțările PNRR către alte surse, precum fondurile operaționale, astfel încât situația să nu fie prezentată ca o pierdere directă de fonduri europene.
- Reamintim că ieri, 15 iulie, ministrul Investițiilor și Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a anunțat că proiecte în valoare de 6,3 miliarde de euro destinate transportului rutier și feroviar riscă să rămână parțial fără finanțare prin PNRR.
- În total, conform informațiilor obținute de Green Report, România riscă să piardă cel puțin 13 miliarde de euro din cele 28,5 miliarde de euro prevăzute inițial prin PNRR în anul 2021.
„România se confruntă cu riscul pierderii a aproape 4 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în contextul în care implementarea proiectelor pe componenta de mediu avansează lent, iar termenele impuse de Comisia Europeană sunt tot mai greu de respectat”, așa cum ne-a transmis un oficial al Comisiei Europene care se ocupă de monitorizarea programului de investiții.
Din cele 5,5 miliarde de euro alocate în PNRR pe componente de mediu, 3 miliarde de euro nu au fost accesate până acum, iar proiecte de un miliard de euro au mari întârzieri, așa cum reiese chiar din rapoartele Ministerului Mediului și Ministerului Energiei.
Până în iulie 2025, erau finanțate proiecte de 2,5 miliarde de euro pe mediu: apă, energie, păduri și deșeuri.
Practic, investițiile pe mediu care ar putea fi finalizate până în august 2026 se ridică la 1,5 miliarde de euro dintr-un total de 5,5 miliarde de euro, fonduri disponibile. 4 miliarde de euro ar urma să fie pierdute.
Reprezentanții Ministerului Mediului din România, instituție care desfășoară și monitorizează o mare parte din investițiile legate de acest domeniu, ne-au confirmat întârzierile. Însă, au evitat să ne precizeze dacă pierderile de fonduri din PNRR ar putea ajunge până la 4 miliarde de euro.
Ne-au precizat însă că sunt întârzieri de aproape un miliard de euro la proiecte aflate în desfășurare.
„Ne vom lupta pentru fiecare proiect în parte să salvăm toate fondurile europene care pot fi salvate”, a declarat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, în conferința de presă desfășurată în 9 iulie.
Investiții în managementul apei: pierderi de până la 1,2 miliarde de euro
Cele mai afectate domenii sunt extinderea rețelelor de apă și canalizare, împăduririle, producția de energie regenerabilă și gestionarea deșeurilor.
Lipsa capacităților administrative, birocrația, întârzierile în aprobarea ghidurilor și a proiectelor au dus la un grad redus de contractare și execuție, deși fondurile sunt disponibile.
Bugetul total alocat pentru extinderea rețelelor de apă și canalizare în localități, pentru realizarea de baraje, cadastrarea apelor și modernizarea sistemului de meteorologie este de 1,46 miliarde euro.
Din această sumă, 1-1,2 miliarde de euro au șanse mici să mai fie obținute de România pentru proiecte finalizate până în vara anului viitor.
- Sisteme de canalizare
Investițiile în modernizarea sistemului de canalizare a localităților are un buget de 968 de milioane de euro.
Până acum, conform datelor obținute de la Ministerul Mediului, s-au semnat contracte în valoare de 360 de milioane de euro.
Dintre aceste, doar jumătate din proiecte au trecut peste pragul de 25% din execuția finală.
Datele obținute de la minister arată un raport dezastruos: 70 km de rețea de furnizare de apă și 158 km de canalizare finalizați, din peste 3.800 km asumați.
„Analiza proiectelor majore arată probleme sistemice: fie se semnează contracte fără execuție la timp, fie autoritățile nu au capacitatea de a absorbi fondurile”, a precizat și Diana Buzoianu într-o conferință de presă.
- Investiții în baraje pentru asigurarea unor resurse de apă
Tot ca investiții în managementul apei, România și-a asumat că va realiza: 13 baraje planificate, componente ale protecției hidrotehnice PNRR, cu o finanțare de peste 350 de milioane de euro.
Până în acest moment, conform datelor ministerului, nu a fost finalizat niciun baraj și nici nu sunt lucrări cu un stadiu de execuție peste 20%.
- Cadastrul apelor
Apelor Române ar trebui să realizeze pentru 40 de milioane de euro cadastrarea apelor pentru a preîntâmpina, printre altele, construirea de locuințe în zone inundabile.
De-abia în martie 2025, instituția a semnat un contract de execuție. Înțelegerea contractuală a fost acordată asocieri Geotop – Rartel – Inter Complex – Intergraph, plus subcontractanți. Valoarea contractului a fost de 148 milioane de lei (30 milioane de euro). Cadastrarea apelor ar trebui finalizată pentru 13 luni, până în luna mai 2026.
Servicii incluse: DTM/DSM național, LiDAR, drone, digitizare cursuri de apă, platformă software de monitorizare sedimente și eroziune, digitizare albie minoră.
- Modernizarea sistemului meteorologic
Tot prin PNRR, ar urma să fie realizat extinderea rețelei naționale de observații din cadrul Sistemului Meteorologic Integrat Național. Valoarea proiectului este 200 de milioane de lei fără TVA, reprezentând contravaloarea a 40 de milioane de euro.
Deși perioada de implementare a proiectului a început în 23 noiembrie 2022 – 30.06.2026, de-abia pe 2 iulie 2024 s-a semnat un contract de studiu de fezabilitate care va dura 13 luni cu cu Ramboll South East Europe SRL, pentru 13 luni.
Împăduririle pierd 750-900 de milioane de euro
În cadrul PNRR, România a alocat 1,17 miliarde euro pentru împăduriri și crearea de perdele forestiere.
Cu toate acestea, proiectele contractate sau în curs de implementare totalizează doar 371 milioane euro.
Însă, și aceste sume sunt în pericol. Diana Buzoianu a anunțat că sunt mari întârzieri pe aceste investiții și România riscă să piardă 150 de milioane de euro din aceste sume.
Această sumă e adaugă la bugetul de 750 de milioane de euro pe care țara noastră nu l-a accesat până acum.
Rezultă că, din cele 1,17 miliarde de euro pentru păduri, România va pierde 900 de milioane de euro.
Practic, cu cele 371 de milioane de euro, autoritățile locale și ocoalele silvice, proprietarii de păduri și-au asumat că vor reîmpăduri 26.000 de hectare.
Conform datelor Ministerului Mediului, din 2021 și până acum au fost împădurite 9.000 de hectare.
Managementul deșeurilor: risc ca peste un milioane euro să fie pierduți
România a primit prin PNRR 1,23 miliarde euro pentru modernizarea sistemului de colectare, achiziția de containere, digitalizarea și construirea de platforme ecologice.
Cu toate acestea, proiectele aprobate până în prezent însumează 700 milioane euro pentru instalații de reciclare sau sisteme comunale integrate. Diferența de 523 milioane euro nu a fost accesată și riscă să fie pierdută.
În bugetul de 700 de milioane de milioane de euro accesat, sunt prevăzute a fi realizate 13.700 de insule ecologice. Doar 3.000 au fost instalate.
Numai 26 de instalații de reciclare din peste 100 sunt în fază de licitație, conform datelor Ministerului Mediului.
În zona de management al gunoiului de grajd și deșeuri agricole compostabile nu a fost construit niciun sistem din cele 150 de sisteme integrate comunale, sau 94 de sisteme comunale integrate pentru comunități cu platformă comunală existentă.
Diana Buzoianu, ministrul Mediului, amintea pe 8 iulie, că este un „risc de penalități maxim pentru neîndeplinirea acestor ținte: peste 550 milioane euro”.
Astfel, banii pentru deșeuri care nu vor fi folosiți de România ar putea ajunge la 1,07 miliarde de euro din 1,23 miliarde.
Surse noi de energie: risc de peste un miliard de euro
Pentru susținerea tranziției energetice verzi, România a primit, prin PNRR, un buget de 1,62 miliarde euro. Banii erau destinați investițiilor în surse regenerabile, hidrogen verde și sisteme de stocare.
Până în vara acestui an, conform raporturilor Ministerului Energiei, proiectele contractate se ridicau de abia la puțin peste 850 de milioane euro.
Însă jumătate din aceste investiții, doar, nu aveau întârzieri și se aflau în graficul de execuție, conform unor date obținute de Green Report. Bugetul alocat proiectelor cu întârzieri era la aproximativ 300 de milioane de euro.
Dacă proiectele cu întârzieri nu vor recupera timpul pierdut, iar ministerul nu va folosi în următorul an sumele neaccesate, pierderile României se vor ridica la 1,05 miliarde de euro.
Finanțările pentru transport au fost pierdute sau „relocare”, cum spun autoritățile
Ministrul Fondurilor Europene, Dragoș Pîslaru, a confirmat pe 15 iulie că proiecte în valoare de circa 6,3 miliarde euro vor pierde finanțare prin PNRR din cauza unor probleme la achiziții publice.
Printre acestea se numără segmente extinse ale Autostrăzii Moldovei (A7) – inclusiv tronsoanele Ploiești‑Focșani – și porțiuni din Autostrada Unirii (A8).
Pîslaru a explicat că procedurile nu au fost publicate complet în JOUE, Jurnalul Oficial al UE, ceea ce contravine regulamentelor europene.
„Refuz să accept ideea că Moldova trebuie, din nou, să fie sacrificată”, a spus el, anunțând că se caută surse alternative prin Programul Operațional Transport.
Ministerul Transporturilor, însă, a oferit o altă interpretare: „nu se pierde niciun euro” și niciun ban deja investit (2,3 miliarde euro) nu va fi returnat; segmentele scăzute din PNRR vor continua cu fonduri din Programul Transport 2021‑2027. Ministrul Ciprian Șerban declară că noile resurse asigură finanțare 100% europeană pentru autostrăzi și infrastructură feroviară.
Astfel, deși 6,3 miliarde euro din PNRR sunt eliminate din instrumentul inițial, autostrăzile nu sunt abandonate, ci relocarea finanțării într-o altă schemă europeană permite continuarea lucrărilor fără impact bugetar intern.
Pentru utilizatori, diferența privind sursa finanțării este, în principal, tehnică – beneficiile rămân pentru cetățeni.
În realitate, fondurile „relocare” puteau fi folosite pentru alte proiecte de investiții.
Apeluri organizate de doar 13 miliarde de euro
Comisia Europeană a confirmat în această lună că termenul final rămâne 31 august 2026, fără posibilitate de prelungire.
Parlamentul European a adoptat în iunie o rezoluție prin care se cere amânarea PNRR și după august 2026, dar această hotărâre are doar valoare de recomandare. Doar Comisia Europeană poate decide această prelungire, hotărâre care apoi trebuie aprobată de fiecare stat în parte pe plan intern.
Astfel, în acest moment, oficial, ultima cerere de plată poate fi transmisă până la 30 septembrie 2026, iar plățile finale trebuie efectuate cel târziu la 31 decembrie 2026.
Până în prezent, MIPE a organizat 106 apeluri de finanțare prin PNRR, cu bugete totale în valoare de 13,1 miliarde de euro.
Altfel spus, un buget de 15 miliarde de euro riscă să nu fie cheltuit.
Dar și fondurile atrase din PNRR ar putea fi mutate pe alte finanțări europene, dacă proiectele nu sunt finalizate.
Cum se pierd banii prin PNRR
România are două modalități principale prin care poate pierde fondurile din PNRR, considerând structura complexă a programului, gândit de Comisia Europeană pentru a sprijini redresarea economică post-pandemie:
- Nu finalizează investițiile pentru care au fost aprobate fondurile și efectuate plățile;
- Finalizează investițiile, dar nu realizează reformele asumate, caz în care Comisia Europeană poate refuza plățile.
Finanțările PNRR sunt condiționate, în principal, de realizarea reformelor, nu doar de execuția fizică a investițiilor.
Este vorba despre reforme administrative și legislative.
O autostradă finanțată din PNRR poate fi construită, însă finanțarea Comisiei poate fi blocată dacă reformele din transporturi sau din domenii conexe nu sunt îndeplinite.
PNRR, pe scurt
Planul Național de Redresare și Reziliență permite accesul la peste 28 miliarde de euro:
- 13,6 miliarde euro – fonduri nerambursabile
- 14,9 miliarde euro – împrumuturi avantajoase
Până în prezent, conform Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), România a încasat peste 10,7 miliarde euro.
- Prefinanțări: 4,08 miliarde euro (3,79 + 0,29)
- Cererea nr. 1: 2,56 miliarde euro
- Cererea nr. 2: 2,80 miliarde euro
- Cererea nr. 3: 1,30 miliarde euro
Fostul ministrul MIPE, Marcel Boloș, a anunțat că România va solicita în vara aceasta alte 5,7 miliarde euro, prin Cererea nr. 4. Valoarea netă însă a proiectelor realizare este de 2,7 miliarde de euro. Boloș vrea să obțină alocări bugetare în avans pentru anumite programe și proiecte de investiții.
