FAO estimează că la nivel mondial se irosește o treime din alimentele produse, ceea ce înseamnă de trei ori hrana necesară pentru întreaga populație a globului, iar valoarea pierderilor reprezintă de șase ori valoarea ajutoarelor mondiale alocate pentru dezvoltare. La nivelul statelor membre UE, risipa alimentară este de peste 89 de milioane de tone, din care 2,5% revin României. În acest context, autoritățile române au decis în urmă cu doi ani înființarea unui grup de lucru care să elaboreze o stategie pentru combaterea risipei alimentare la nivel național. Potrivit directorului general al Direcției Generale Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Viorel Morărescu, România va începe chiar din acest an să reducă risipa alimentară.
Care a fost punctul de pornire pentru elaborarea unei stategii la nivel național pentru reducerea risipei alimentare?
Având în vedere mai mulți factori printre care reamintim Raportul Comisiei Europene pentru agricultură și dezvoltare rurală referitor la evitarea reducerii risipei de alimente, dar și Rezoluția Parlamentului European din 19 ianuarie 2012, care are printre obiective reducerea cu 50% a risipei alimentare la nivel EU, până în anul 2020, la inițiativa MADR, la sfârșitul anului 2013, s-a constituit un grup de lucru pentru stabilirea unor obiective strategice pe termen scurt, mediu și lung pentru reducerea risipei alimentare, pe sectoare și domenii.
Grupul de lucru interinstituțional își propune elaborarea unei Strategii naționale pentru reducerea risipei alimentare și managementul deșeurilor alimentare, precum și elaborarea unui cadru legislativ național pentru reducerea risipei alimentare și managementul deșeurilor alimentare.
Care sunt principalele linii pe care se va axa viitoarea strategie?
Viitoarea strategie urmărește punerea în aplicare a unui Plan Național de Acțiune pentru reducerea risipei alimentare care să conțină studii și anchete privind evaluarea și dimensionarea fenomenului risipei alimentare pe întregul lanț agroalimentar la nivel național, măsuri de conștientizare a consumatorilor prin campanii de informare și realizarea unui ghid de consum al alimentelor care să fie distribuit în școli, instituții și autorități publice, organizații care să-și asume responsabilitatea socială și implicațiile economice ale risipei alimentare.
De asemenea, se urmărește organizarea unor campanii de comunicare, educație și acțiuni de responsabilitate socială, dar și a unor platforme de comunicare on-line și conexiunea la alte grupuri de comunicare și acțiune. Totodată se vor constitui grupuri de lobby și advocacy pentru includerea strategiei de reducere a risipei alimentare în politicile publice și măsurile de educație și dezvoltare durabilă la nivel național și transnațional.
Cine sunt membrii grupului de lucru care elaborează această strategie? De ce nu participă marii retaileri?
Membrii grupului de lucru sunt reprezentanți ai 24 de autorități, instituții și organizații non-guvernamentale. Amintesc aici Ministerul Agriculturii, Ministerul Mediului, Ministerul Educației, Ministerul Economiei, Ministerul Finanțelor Publice, A.N.S.V.S.A, Consiliul Concurenței. Avem de asemenea reprezentanți ai patronatelor din industria cărnii și a laptelui, din industria de morărit și panificație.
Cei din retail vor anumite lucruri. Dacă fac ceva se așteaptă ca statul să le ofere altceva în schimb, să-și reducă niște cheltuileli. Vorbim de câteva entități: producători, procesatori, retailer și consumatori. Pe tot acest lanț cei mai nemulțumiți sunt retailerii care, din punctul meu de vedere, pun la dispoziție un spațiu pe care îl închiriază și vor să scoată maxim de profit. Orice pierdere o plătește producătorul, procesatorul și consumatorul. Marea problemă cu retaileri este că ar vrea să primească, dar fără să ofere ceva în schimb.
Cum comentați clasarea Românie pe poziția a 9-a în UE în ce privește risipa alimentară?
Conform ultimelor estimări, în perioada 2006 – 2012, risipa alimentară la nivel european s-a dublat, iar ritmul de creștere a fost din ce în ce mai mare, în fiecare an. România ocupă locul 9 la nivelul UE, ceea ce reprezintă 2,55% din totalul risipei la nivel UE. Clasamentul este condus de Marea Britanie (16,12%), Germania (11,63%) și Olanda (10,59%).
Cum se spune întotdeauna este loc de mai bine. La fel ca în restul țărilor membre UE problema e că se aruncă. Aici apar o serie întreagă de probleme și totul pornește de la educație. Problema este să începem un proces de educație și informare. Toți trebuie sa fim implicați, cu o mai bună comunicare și transparență, care este foarte importantă.
Care sunt propunerile grupului de lucru pentru combaterea risipei alimentare și când va intra în dezbatere publică?
Ne propunem crearea unei platforme comune de comunicare și informare a grupului și constituirea unor subgrupuri tematice, on-line, cu acces public la baza de informare, atât din paginile web a membrilor cât și din Google, în vederea intensificării acțiunilor și realizarea obiectivelor.
Ne dorim accesarea unor fonduri și programe de finanțare pentru realizarea strategiei. În acest sens a fost depus un proiect la Aria Tematică A10 – Cooperare pe SUERD, în luna septembrie 2014 și urmează lansarea unei noi propuneri pe Aria Tematică A8 Competitivitate – gestionată de Ministerul Economiei, care va fi susținut în grupul de lucru din care MADR și alți membri fac parte.
De asemenea, urmărim susținerea acțiunilor prin PNDR, reducerea risipei alimentare fiind deja avizată în Strategia MADR 2014-2020. Dorim în aceeași măsură lansarea unor acțiuni de responsabilitate socială pe lanțul agroalimentar prin reducerea risipei alimentare și susținerea unor măsuri de reducere a taxelor și impozitelor, fundamentate și elaborate după analize și dezbateri în grup, cu factorii interesați.
Estimăm ca în prima parte a acestui an Strategia să intre în dezbatere publică.
Până la finalizarea acestei strategii cum putem acționa pentru a reduce risipa alimentară?
În primul rând prin implicarea publicului prin lansarea unor campanii de informare și conștientizarea. Apoi acestea ar trebui desfășurate în paralel cu acțiuni de educare a tinerilor și elevilor din clasele primare, în parteneriat cu Ministerul Educației, care face parte din grupul de lucru, și cu care am avut deja discuții.
Care este opinia dumneavoastră despre inițiativele ONG de reducere a risipei alimentare? Schimbă ceva?
La modul general vorbind despre ONG-uri, din punctul meu de vedere, sunt unele care sunt performante și dau dovadă de seriozitate, și sunt altele care urmăresc doar obținerea unui profit și nu mai rămân banii suficienți pentru obiectivul respectiv. Cred că și mass-media au un rol foarte important în popularizarea celor care se implica care să fie astfel transformate în niște „locomotive” care să tragă lucrurile într-o direcție pozitivă.
Citește și:
Tone de mâncare ajung la tomberon. 11 sfaturi pentru a reduce risipa alimentară
10.000 de oameni hrăniți cu mâncare aruncată în 10 luni
Studentul care redistribuie mâncarea din cantine oamenilor săraci
