"Tineri europeni in dialog" este un proiect al Fundatiei federale germane de Mediu (DBU), al Centrului pentru Comunicare in domeniul Mediului al DBU (ZUK) si al Institutului IZOP, in cooperare cu ziarele "Dneven Trud" din Bulgaria, "Frankfurter Allgemeine Sonntagszeitung" din Germania si "Romania libera". Proiectul, care s-a nascut in urma aderarii tarii noastre si a Bulgariei la Uniunea Europeana, deci vizeaza eforturi din partea celor doua tari in anumite domenii, are la baza ideea stabilirii de parteneriate bilaterale intre scoli din Germania, Romania si Bulgaria.
Parteneriatele vor pune in miscare un proces intercultural de comunicare si invatare pe subiecte de mediu. Cele trei obiective principale ale proiectului vizeaza pregatirea in domeniul mediului, dialogul european intercultural si competenta mass-media si promovarea lecturii. Pregatirea in domeniul mediului are in vedere sensibilizarea tinerilor cu privire la probleme de mediu si dezvoltare durabila in Europa unita. In timpul vizitei la scoala partenera, ambele clase implicate in proiect au cercetat un subiect de mediu din apropierea scolii gazda, iar fiecare clasa participanta va scrie despre acel subiect. Prin dialogul european intercultural, elevii trebuie sa cunoasca direct de la sursa tara si oamenii noului stat vecin european, sa depaseasca prejudecati reciproce si sa dezvolte mai multa intelegere fata de ceilalti, in final contribuind la integrarea estului si vestului Europei.
In fine, ultimul obiectiv al proiectului se refera la obtinerea de competente mass-media, deci elevii se vor familiariza cu "ziarul" ca element media si vor invata sa il citeasca intr-un mod critic si competent. Sponsorul principal al proiectului, care se finalizeaza in luna iunie, este Deutsche Bundesstiftung Umwelt (DBU). Din tara noastra, in acest proiect au fost implicate trei unitati de invatamant liceal, fiecare echipa avand cate doua teme de studiat. Temele s-au finalizat prin articole scrise chiar de elevii participanti, ziarul nostru aducandu-le in atentia cititorilor. In numarul de astazi va prezentam stradania elevilor de la Colegiul National Pedagogic "Andrei saguna" din Sibiu, care, prin acest articol, aduc in atentie o adevarata lectie de democratie din Germania, vizavi de capacitatea organizatiilor neguvernamentale de a-si impune ideile atunci cand vine vorba de comunitate. O controversa serioasa pe marginea viitorului Parcului "Siebengebirge". Articolul si fotografiile au fost realizate de elevii de la scoala din Sibiu care au fost implicati in proiect.
O lectie de democratie in Germania
Daca in martie, impreuna cu colegii de la Tannenbusch Gymnasium Bonn, am intors pe toate fetele problema restaurarii bisericii-cetate de la Axente Sever si a efectelor poluarii din zona, in aprilie am continuat proiectul cu o tema de data aceasta arzatoare pentru ei, si anume transformarea (sau nu!!) a Parcului Natural "Siebengebirge" in Parc National.
Nefiind implicati direct in aceasta problematica, noi, elevii de la Colegiul National Pedagogic "Andrei saguna" din Sibiu, am fost mai degraba interesati de modul de desfasurare a dezbaterilor, de prezentarea argumentelor, de felul responsabil cum cetatenii trateaza luarea acestei decizii. Pentru noi a fost o lectie de democratie, de civism si de implicare activa in viata comunitatii. Am putut constata puterea cuvantului organizatiilor cetatenesti, peste care autoritatile locale si centrale nu pot trece.
Parcul Natural Siebengebirge se intinde pe aproximativ 8.000 hectare in sud-estul orasului Bonn, de-a lungul Rinului. Este o zona in care padurea de fag si stejar alterneaza cu plantatii de pomi fructiferi si vii ce coboara lin catre Valea Rinului. Aici si-au gasit un habitat propice diferite specii de pasari si lilieci, unele dintre ele fiind amenintate de disparitie. Cei "sapte munti" care dau numele parcului sunt de un pitoresc aparte si datorita formatiunilor de bazalt intalnite la tot pasul. Geologii au gasit aici un loc ideal de cercetare a fortelor si fenomenelor care au contribuit la formarea si modelarea scoartei terestre.
Carierele de aici au fost renumite in zona pentru calitatea pietrei, Domul din Köln fiind construit din acest material. In timp, exploatarea masiva si necontrolata a pietrei a deteriorat pana si privelistea ce li se oferea calatorilor ce navigau pe Rin. In aceste conditii, in 1956 zona a fost declarata parc natural, prima consecinta fiind inchiderea exploatarilor de piatra ce puteau fi vazute de pe fluviu. In aceste cariere dezafectate s-au dezvoltat o fauna si flora specifice terenului pietros si expus la soare, a caror protejare a fost posibila doar prin acordarea statutului sus-numit. In acest fel a devenit posibila si taierea controlata de copaci, atat pentru folosirea lemnului, cat si pentru pastrarea echilibrului intre specii. Statutul de parc natural a fost bine ales pentru aceasta zona in care se afla de secole mici asezari, livezi, gradini si zone de agrement (statul detine 70% din suprafata, restul fiind proprietati private). Acestea sunt astazi parte integranta a parcului, fiind intretinute de locuitori in concordanta cu regulile specifice unei astfel de regiuni.
Pitorescul si accesibilitatea acestei zone au transformat-o repede intr-un loc de relaxare si agrement, preferat de locuitorii din imprejurimi. Acestia vin aici sa practice ciclismul montan, sa faca drumetii si catarari sau sa organizeze petreceri intr-un spatiu special amenajat in aer liber.
Costurile pentru intretinerea acestui parc sunt suportate de o asociatie numita VVS – Asociatia de Infrumusetare a Siebengebirge. In 2006, aceasta asociatie a avut initiativa unui proiect de transformare a Parcului Natural Siebengebirge in parc national, considerand ca intreaga zona ar avea de profitat in planul protejarii naturii, intrucat, cel putin la prima vedere, legile care guverneaza parcul national sunt mult mai stricte. Desigur ca nici aspectul financiar nu a fost neglijat, daca amintim ca proiectul ar fi finantat de statul german cu frumoasa suma de 60 de milioane de euro.
La momentul vizitei noastre, disputa dintre cele doua tabere (pro si contra) era la apogeu. Lupta argumentelor ni s-a parut foarte interesanta. Din discutiile avute cu reprezentantii Asociatiei de Infrumusetare a Siebengebirge (favorabila ideii de parc national) si cu reprezentantii organizatiei cetatenesti "Freies Siebengebirge" (impotriva ideii de parc national) a reiesit ca, practic, aceleasi argumente sunt folosite de ambele parti pentru sustinerea punctului propriu de vedere, vazute doar din perspective diferite. Felul in care cateva argumente au fost folosite in scopul sustinerii unor idei diametral opuse ni s-a parut deosebit. Tocmai de aceea va oferim cateva exemple.
Argumentele care au in vedere transformarea in parc national se refera la urmatoarele aspecte: protectia naturii s-ar realiza datorita reducerii suprafetei de pe care se exploateaza resurse cu 50-75%. Aceasta ar genera aparitia unor zone cu arbori batrani, cu o varietate mare de specii de plante si animale. S-ar extinde arealul in care activitatea umana sa fie interzisa total, astfel incat natura sa-si urmeze cursul firesc. Statutul de parc national nu ar ingradi accesul vizitatorilor, doar l-ar dirija. Locuitorii din zona ar putea practica in continuare in perimetrul parcului sporturile preferate. Parcul national ar dispune de padurari (rangers) specializati si in conducerea turistilor, oferindu-le acestora un ghidaj profesional prin natura. Parcul national ar rezolva problema accesului cu masina in zona, a parcarilor si ar reorganiza sistemul de drumuri din perimetrul protejat. Practicarea drumetiilor, catararilor si ciclismului montan ar fi posibila, dar numai in mod organizat. Statutul de parc national ar aduce dupa sine cresterea prestigiului zonei, contribuind la dezvoltarea turismului. In acest fel s-ar crea noi locuri de munca – in alimentatia publica si in industria hoteliera.
Calculele arata ca 10 hectare de parc national genereaza un loc de munca, deci celor 4.800 de hectare ale Siebengebirge le-ar reveni 480 de noi locuri de munca. Transformarile climatice din ultima vreme sunt si o consecinta a taierii necontrolate a padurilor. Un fag care traieste peste 300 de ani ar stoca o cantitate de CO2 mult mai mare decat unul care este taiat dupa 120 de ani de viata. Acesta este un argument forte in favoarea ideii de natura virgina specifica unui parc national. Crearea parcului national nu ar afecta valoarea proprietatilor private din zona, deoarece 70% din terenul vizat de aceasta initiativa se afla in proprietatea statului. Pentru restul terenului, proprietarii ar fi despagubiti.
Argumente contra ideii de transformare in parc national se refera la urmatoarele aspecte: natura lasata siesi se supune legilor selectiei naturale. Vor supravietui speciile mai puternice, in detrimentul celorlalte. In Siebengebirge aceasta s-ar traduce prin dominatia fagului, cu crestere rapida si cu un coronament bogat, care in timp ar elimina specii de arbori si plante iubitoare de lumina. Ar disparea ciresul salbatic, castanul, stejarul si altele. Bineinteles ca aceleasi reguli ar functiona si la nivelul faunei. Cum din padurile germane lipsesc carnivorele (lupul, ursul etc.), erbivorele s-ar inmulti necontrolat, distrugand la randul lor flora. Parcul national nu ar duce deci la pastrarea diversitatii floristice si faunistice, ci la saracirea ecosistemelor. Faptul ca rangerii vor supraveghea fiecare pas al vizitatorilor in perimetrul protejat este o ingradire a liberului acces in zona.
Daca pana acum locuitorii marilor orase Bonn si Koeln se puteau bucura de plimbari linistite pe potecile amenajate ale parcului natural fara sa fie dusi de mana de personal in uniforma, dupa instituirea parcului national acest lucru va fi de domeniul amintirii. Vor fi restrictionate ciclismul montan si catararile, altfel ideea de protectie totala a zonei nu sta in picioare. Parcul National Siebengebirge ar fi primul si unicul prin care ar trece o autostrada, o cale ferata ICE si patru drumuri nationale. Se pare ca in aceste conditii ideea de parc national este denaturata.
Dezvoltarea turismului implica un flux mare de vizitatori, care contrazice ideea de lasare a naturii sa-si urmeze cursul firesc. Fie nu este indeplinita conditia de zona total protejata, fie locurile de munca din alimentatia publica si industria hoteliera vor fi doar pe hartie. Pe de alta parte, cele 480 de locuri de munca nou-create abia ar compensa locurile de munca pierdute prin incetarea exploatarii forestiere. Intr-adevar, un fag care traieste peste 300 de ani ar stoca o cantitate de CO2 mult mai mare decat unul care este taiat dupa 120 de ani de viata, dar daca acesta este lasat sa putrezeasca in padure (asa cum prevad legile protectiei totale intr-un parc national), va elibera aceeasi cantitate de CO2 in atmosfera! In padurea virgina aceste doua procese sunt in echilibru, dar acolo nu exista oameni care au nevoie de energie.
Nefolosind lemnul cazut, oamenii il vor inlocui cu alte surse de energie (de exemplu, combustibili fosili), eliminand in atmosfera un surplus de CO2. Proprietarii terenurilor aflate in perimetrul vizat de proiectul parcului national nu au, teoretic, decat doua alternative: sa-si vanda terenurile statului sau sa si le arendeze tot lui. In felul acesta se eludeaza legile pietei, deoarece orice alti potentiali cumparatori sunt eliminati din competitie.
Problema este inca aprig dezbatuta, desi LANUV (Autoritatea Nationala pentru Protectia Naturii si Consumatorului) si-a dat deja avizul favorabil demararii proiectului. Decizia finala va fi adoptata de Parlamentul landului Renania de Nord Westfalia.
Catalina Buruga – cls. a XI-a D, Anamaria Covaci – cls. a XI-a D, Cristina Fleaca – cls. a XI-a D, Anamaria Duda – cls. a XI-a C, Madalina Alexe – cls. a XI-a D, Adriana Samoila – cls. a X-a C, Andra Tudor – cls. a X-a C, Bettina Ban – cls. a X-a C, Sophia Hultsch – cls. a X-a D, Tiberiu Raduly – cls. a X-a D, Andreea Toma – cls. a XI-a C, Alexandra Dusciuc – cls. a XI-a C, Vlad Branga – cls. a X-a D, Alexandru Barbosa – cls. a XI-a C, Ionut Pais – cls. a X-a D. Fotografii realizate de Sorin Chivulescu – clasa a XI-a C. La derularea temei proiectului si realizarii articolului, elevii au fost indrumati de profesoarele Rodica Talnariu si Maria Popoviciu.
Pentru mai multe informatii viziteaza Romania libera
