Formarea lacului de acumulare Bicaz a dus la aparitia unui fenomen singular in Romania ca amploare: blocarea iarna de iarna a albiei raului Bistrita cu un amestec de gheturi, care se intind pe o lungime de peste 20 de kilometri si care pot produce revarsari catastrofale. Valerian Ciaglic, geo-fizician iesit la pensie, propune, in premiera, o solutie de combatere a zaporului, dupa o metoda pe care a observat-o in natura, pe cursul raului Bistricioara.
Metoda propusa de valerian Ciaglic presupune preluarea unei energii termice din subteran, prin marirea debitului apei care se infiltreaza in mod natural in substratul de pietris al albiei majore. "Din amonte de locul de unde incep sa apara primele formatiuni de naboi ar trebui construite niste praguri de fund, transversale pe albia raului, de inaltime moderata, 30-40 de centimetri, cu un anumit profil in sectiune transversala, care sa mentina un nivel mai ridicat pe rau in amonte si sa mareasca infiltratia in pietrisurile din albia majora. Daca am creste infiltratiile macar cu 1-3%, am putea impiedica dezvoltarea ghetii de fund si ar disparea efectele care se manifesta in momentele de fata. Investitiile nu ar fi prea mari si ar trebui incercat din amonte in aval", spune Ciaglic.
"Naboiul este o formatiune de gheata mobila"
Formarea ghetii intr-o apa curgatoare este un fenomen destul de complex, ne explica Valerian Ciaglic. "Formatiunile de gheata care apar pe rau sunt de doua feluri: formatiuni fixe, date de gheata la mal, care, prin dezvoltare, ajunge pod de gheata, continuu sau cu ochiuri, si formatiuni mobile, care sunt formate din sloiuri si din naboi. Sloiurile sunt rezultate din fragmentarea podului de gheata in perioada de topire, cand apele se umfla si desprind bucati de gheata pe care le antreneaza la vale. Naboiul este o formatiune de gheata mobila, care are o origine putin mai complexa. Practic, el este alcatuit din doua componente. Una este data de acele de gheata de la suprafata, care se formeaza in locurile unde viteza apei este foarte mica, aspectul turbulent al apei nu este vizibil, parand ca e o zona de curgere laminara.
In afara de aceste ace, se formeaza in apa o gheata spongioasa, asa-numita gheata de fund, care poate sa imbrace bolovanii si albia fundului pe distante foarte mari. Cand aceasta gheata de fund atinge o anumita grosime, pentru ca densitatea ei este mult mai mica decat a apei, se desprinde si iese la suprafata. Este antrenata la vale si formeaza aceste scurgeri numite naboi sau inie. Odata ajunsa la suprafata, gheata de fund acumuleaza in jurul ei si acele de gheata care se mai formeaza la suprafata si isi mareste volumul.
In mod normal, daca pe rau nu exista un pod de gheata in contact cu apa, naboiul curge la vale. Dar in momentul in care intalneste zone in care exista pod de gheata, iar gheata este in contact cu apa, naboiul adera la partea inferioara a podului de gheata, care se va ingrosa mereu, dinspre partea inferioara a podului de gheata, pana ajunge aproape de fundul apei si formeaza acele zapoare cum au fost cele de pe Bistrita care s-au propagat in amonte pe distante enorme", spune geo-fizicianul.
Fenomen pe Bistricioara
Unul dintre afluentii Bistritei, raul Bistricioara, prezinta un fenomen rar, care a stat la baza solutiei oferite de Valerian Ciaglic. "Pe Valea Bistricioarei am semnalat un fenomen foarte rar. Fenomenele de iarna sunt extrem de puternice, cu pod de gheata foarte gros incepand de la Bilbor pana la punctul Ruginoasa, cu gheata atingand grosimi de pana la 40-50 de centimetri.
Din aval de confluenta cu paraul Azod la Ruginoasa, incepe sa dispara total podul de gheata, nemaiexistand nici macar gheata la mal sau zapada pe maluri. In zona respectiva, raul Bistricioara primeste un aport puternic de apa, iar masuratorile pe care le-am efectuat in perioada ’62, ’63, ’64 au aratat ca pana in amonte de confluenta cu paraul Azod, o mare parte din apa raului se infiltreaza si curge in paralel cu raul prin subteran, pe o distanta de peste sapte kilometri.
Apa care intra in subteran cu o temperatura in jur de zero grade Celsius de sub podul de gheata, iese in vechea albie a Bistricioarei, la paraul Azod, cu sase grade Celsius. In amestec cu restul de apa care a curs pe sub podul de gheata, creste brusc temperatura, iar podul de gheata dispare. Nu numai ca dispare acest pod de gheata, dar dispare si zapada de maluri in zona respectiva. Raul Bistricioara isi pierde, in functie de sezon, intre 20 si 40% din debitul de apa. Fenomenul se repeta, dar la o scara mai mica, pe raul Bistrita. Acesta este motivul pentru care Bistrita nu prezinta pod de gheata, ci numai curgeri de naboi si gheata la mal din zona din amonte de Zugreni pana in apropiere de Lacul de acumulare Bicaz.
Raul face o serie de meandrari, de cotituri si o parte din apa, dar mult mai mica in raport cu aceea de pe Bistricioara, in jur de 1-2% se infiltreaza in subteran si apare in aval, izvorand in mal, cu temperatura mai ridicata. Procentul este prea mic si nu reuseste sa impiedice formarea ghetii de fund", precizeaza Ciaglic.