România nu a transmis, nici la această dată, Planul Național de Energie și Climă (PNEC) către Comisia Europeană. Toate statele membre aveau termen până la 30 iunie 2024 să transmită planul final al PNEC.
Țara noastră a întârziat, până în prezent, cu aproape două luni transmiterea Planului Național de Energie și Climă (PNEC) către Comisia Europeană.
Într-un email transmis Green Report, Comisia Europeană subliniază importanța depunerii la timp a PNEC, deoarece ele sunt necesare pentru declanșarea investițiilor pentru atingerea obiectivelor de climă pentru 2030.
Ministerul Energiei, responsabil cu depunerea planului, nu a oferit încă un răspuns referitor la această întârziere. La draftul transmis anul trecut, România a primit 24 de recomandări de la CE.
Nerespectarea termenele stabilite poate afecta și progresul în tranziția către energie curată și decarbonizare.
Doar 9 țări au depus planul
Până în prezent, doar nouă țări au transmis Comisiei Europene raportul final pentru Planul Național de Energie și Climă (National Energy and Climate Plan): Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Italia, Latvia, Luxemburg, Țările de Jos, Suedia.
„Regulamentul privind Guvernanța impune Statelor Membre să își depună planurile finale actualizate ale Planurilor Naționale de Energie și Climă (PNEC) până la sfârșitul lunii iunie 2024. Până în prezent, am primit doar 9 planuri. (…) România nu se află printre ele”, ne-a spus Ana Crespo Parrondo, ofițer de presă pentru Climate Action, din cadrul Comisiei Europene.
„Comisia îndeamnă ferm toate celelalte State Membre să își depună Planurile cât mai curând posibil”, a mai spus sursa citată.
Potrivit reprezentantului CE, de depunerea la timp a planurilor depinde declanșarea investițiilor necesare pentru a atinge obiectivele pentru climă pentru 2030 și la promovarea tranziției către energia curată și decarbonizarea industriei.
„PNEC-urile sunt, de asemenea, un instrument vital pentru a asigura aprovizionarea cu energie sigură, accesibilă și durabilă pentru Europa”, ne-a mai spus Ana Crespo Parrondo.
Insituția responsabilă de depunerea planului, în România, este Ministerul Energiei. Green Report a cerut, printr-un email, poziția ministerului vizavi de această întârziere și o dată la care planul va fi transmis către CE.
Ministerul nu ne-a răspuns solicitarii de comentariu până la publicarea acestui articol.
Proiectele propuse nu își ating țintele
Draftul proiectului PNEC al României, cu termen limită 30 iunie 2023, a fost publicat pe site-ul CE abia la 3 noiembrie 2023.
De altfel, în recomandările făcute asupra draftului, CE subliniază că țara noastră a întârziat și acest aspect atrage consecințe.
„Din cauza trimiterii tardive a proiectului actualizat al planului național de energie și climat al României, Comisia Europeană a avut la dispoziție un timp limitat pentru a redacta evaluarea sa, pentru a adopta această recomandare, cu șase luni înainte de termenul limită pentru planurile naționale actualizate de energie și climă”, se arată în documentul publicat pe pagina dedicată României.
Într-un comunicat de presă al CE din decembrie 2023, Comisia a cerut țărilor membre îmbunătățirea PNEC-urilor și a venit cu câteva recomandări.
„În această etapă, proiectele de PNEC nu sunt încă suficiente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu cel puțin 55% până în 2030; măsurile actuale ar conduce la o reducere de 51%”, arată sursa citată.
În ceea ce privește energia regenerabilă, mai spune comunicatul, proiectele actuale ar duce la o pondere de 38,6-39,3% de surse regenerabile în mixul energetic până în 2030, comparativ cu obiectivul de 42,5%.
Proiectele propuse pentru eficiența energetică ar conduce, așa cum reiese din planurile depuse de țările membre, la îmbunătățiri de doar 5,8% în eficiența energetică, comparativ cu obiectivul de 11,7%.
România are 24 de recomandări
În privința țării noastre, CE a venit cu 24 de recomandări care ar trebui să se reflecte în planul final, care trebuia depus deja de țara noastră.
În privința planurilor finale, CE urmează să facă o evaluare atât la nivel individual, cât și colectiv la nivelul Uniunii. Iar evaluarea va urmări dacă statele membre au luat în considerare recomandările CE de anul trecut și dacă planurile propuse de fiecare țară în parte contribuie la obiectele Uniunii Europene pentru 2030, privind energia regenerabilă, eficiența energetică și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Planurile naționale de energie și climă au fost introduse prin Regulamentul privind Guvernanța uniunii energetice și acțiunii climatice (UE) 2018/1999, convenit ca parte a pachetului „Energie curată pentru toți europenii”, adoptat în 2019.
Aceste documente stabilesc modul în care țările UE intenționează să abordeze cele 5 dimensiuni ale uniunii energetice: decarbonizarea, eficiența energetică, securitatea energetică, piața internă a energiei și cercetarea, inovarea și competitivitatea
Conform Regulamentului de Guvernanță, statele membre au avut ca termen, să își depună proiectele de PNEC pentru perioada 2021-2030 la Comisie, 31 decembrie 2018. După o analiză a CE, o evaluare generală și recomandările specifice fiecărei țări au fost publicate în iunie 2019. Statele membre au depus, pe urmă, până la finalul lui 2019, PNEC-ul final, după ce l-au modificat în funcție de recomandări.
Evaluarea detaliată a PNEC-urilor finale a fost publicată la 17 septembrie 2020. Cu această ocazie și în cadrul Raportului Uniunii Energetice din 2020, CE a făcut o evaluare individuală pentru fiecare plan național în parte, ocazie cu care a oferit îndrumări suplimentare fiecărei țări.
Potrivit unui document al CE, „pentru a dezvolta și implementa mai bine planurile, statele membre au fost obligate să consulte cetățenii, afacerile și autoritățile regionale în procesul de redactare și finalizare.
Totodată, Regulamentul de Guvernanță a impus statelor membre, ca finalul lui 2020 să depună strategii naționale pe termen lung privind perspectiva pentru 2050. Strategia României, publicată în Monitorul Oficial cu trei ani întârziere, poate fi consultată aici.
România, chemată în instanță în primul proces pe climă
Într-un proces intentat Guvernului România în 2023 la Curtea de Apel Cluj, comunitatea Declic a cerut judecătorilor să oblige Guvernul să ia acțiuni concrete pentru combaterea schimbărilor climatice și amendarea mai multor politicieni care aveau funcții în Guvern la acea vreme: premierul Nicolae Ciucă, a ministrului Energiei, Virgil Popescu, și a ministrului Mediului, Tanczos Barna, pentru fiecare zi în care amână măsurile.
În iunie 2023 Curtea de Apel Cluj a respins acțiunea ONG-ului ca neîntemeiată pe motiv că „dispozitivul sentinţei nu ar identifica, pentru că nu are cum, care sunt acele măsuri necesare şi care sunt acele planuri concrete şi coerente în vederea atingerii obiectivelor climatice, ar presupune pronunţarea unei hotărâri judecătoreşti nesusceptibile de executare”.
Declic a contestat decizia instanței și a făcut recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Următorul termen este la finalul lui octombrie.
Concret, măsurile cerute de Declic în primul proces pe climă din România sunt:
- guvernul să ia toate măsurile necesare în vederea reducerii cu 55% a gazelor cu efect de seră (în continuare GES) până în anul 2030, respectiv atingerii neutralității climatice până în anul 2050, măsuri ce se vor concretiza într-un angajament scris în termen de 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii;
- să ia toate măsurile necesare în vederea creșterii ponderii regenerabilelor din consumul final de energie la 45% și creșterii eficienței energetice cu 13% până în anul 2030;
- în termen de maxim 30 zile de la rămânerea definitivă a hotărârii judecătorești, să adopte planuri concrete și coerente de atenuare și adaptare la schimbările climatice ce cuprind inclusiv bugete anuale de carbon, în vederea atingerii obiectivelor asumate potrivit punctului 1.1 și 1.2., precum și mecanisme de raportare și monitorizare a progresului în atingerea acestor obiective.
Procese asemănătoare cu cel deschis României au avut loc în Franța, Olanda și Irlanda. În aceste țări, societatea civilă a câștigat în instanță procesele deschise împotriva guvernelor respectivă, iar instanțele au obliga statele să ia măsuri eficiente pentru atingerea neutralității climatice.
Totodată, în 2022, Înalta Curte a Marii Britanii a decis că Strategia Net Zero a Guvernului încalcă Legea privind schimbările climatice, iar guvernul a fost nevoit să își actualizeze strategia climatică.
Ce prevede pachetul de legi „verzi” al UE
În 2019, UE și-a revizuit cadrul de politici energetice cu scopul de a reduce utilizarea combustibililor fosili și de a determina țările UE să se îndrepte spre utilizarea unei energii mai curate.
Această strategie a avut ca scop îndeplinirea angajamentelor față de Acordul de la Paris, privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Ca urmare, a fost realizat un set de opt legi noi, numit pachetul „Energie curată pentru toți europenii”:
„După acordul politic al Consiliului UE și Parlamentului European (finalizat în mai 2019) și intrarea în vigoare a diferitelor reguli UE, țările UE au avut 1-2 ani pentru a transpune noile directive în legislația națională”, arată un document publicat pe site-ul CE.
Prin pachetul de legi amintite au fost impuse măsuri care afectează mai multe domenii:
Performanța energetică a clădirilor – Clădirile sunt responsabile pentru aproximativ 40% din consumul de energie și 36% din emisiile de CO2 din UE, făcându-le cel mai mare consumator de energie din Europa.
Energie regenerabilă – UE a stabilit un obiectiv obligatoriu ambițios de 32% pentru sursele regenerabile de energie în mixul energetic al UE până în 2030.
Eficiență energetică – UE a stabilit obiective obligatorii pentru creșterea eficienței energetice peste nivelurile actuale cu cel puțin 32,5% până în 2030.
Regulamentul de guvernanță – În cadrul acestei strategii, fiecare țară din UE este obligată să stabilească planuri naționale integrate de energie și climă pe 10 ani (PNEC-uri) pentru perioada 2021-2030.
Proiectarea pieței de energie electrică – Cu un design modern pentru piața energiei electrice din Europa, adaptat la noile realități comerciale – mai flexibil, mai bazat pe piață și mai bine plasat pentru a integra o pondere mai mare de surse regenerabile.
Inițiative non-legislative – Pe lângă actele legale pentru „Energie curată pentru toți europenii”, Comisia a lansat o serie de inițiative non-legislative pentru a sprijini tranziția către energie curată și a se asigura că aceasta se desfășoară într-un mod echitabil pentru toate regiunile și sectoarele (Inițiativa pentru regiunile carbonifere în tranziție, Inițiativa pentru energie curată pentru insulele UE, Măsuri pentru definirea și monitorizarea mai bună a sărăciei energetice în Europa)
Performanța energetică a clădirilor….pe hârtie
În PNEC-ul României se regăsesc mai multe puncte care vizează îmbunătățirea performanței energetice a clădirilor. Strategia gândită de guvern și pusă pe hârtie are mai multe etape și cuprinde: clădirile publice la nivel central, clădirile publice la nivel local, clădirile rezidențiale și clădirile comerciale.
„Ca parte a acestei inițiative, se va facilita eliberarea certificatelor de performanță energetică pentru aceste clădiri. Certificatul de performanță energetică servește ca o cerință prealabilă pentru autorizarea implementării proiectelor de renovare, asigurându-se că standardele de eficiență energetică sunt respectate înainte de începerea renovării”, se arată în draftul transmis de România anul trecut.
Doar că, din experiența de până acum, de la planuri scrise până la acțiuni concrete este cale lungă.
Recent, Green Report a publicat un articol tocmai pe aceasta tema, mai exact, despre cum modificările Legii performanței energetice a clădirilor a debusolat piața, iar experții din domeniu au tras un semnal de alarmă legat de faptul că legea este acum chiar mai proastă decât înainte.
„Strategia Națională de Renovare pe Termen Lung (LTRS) aprobată de guvernul României stabilește ținte ambițioase pentru ratele de renovare în sectorul clădirilor. Ratele de renovare sunt așteptate să crească de la 0,69% în 2021 la 3,39% până în 2030, ajungând în cele din urmă la 4,33% până în 2050”, se mai arată în documentul transmis de România CE.
Autoritățile susțin că această strategie ar urma să scadă cu 9% consumul final de energie până în 2030 și cu 65% până în 2050. „În plus, strategia își propune să atingă o reducere cumulativă de 24% a emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) până în 2030 și o reducere de 80% până în 2050. Aceste repere reflectă angajamentul României de a îmbunătăți eficiența energetică și de a reduce emisiile de carbon în conformitate cu obiectivele UE”, mai arată sursa citată.
Legea despre care am amintit prevede realizarea unei bănci de date cu performanțele energetice ale clădirilor și implementarea unei baze de date naționale care să permită colectarea datelor privind consumul de energie măsurat sau calculat al tuturor clădirilor şi cu prioritate al clădirilor administraţiei publice, în scopul monitorizării indicatorilor de performanţă energetică stabiliţi prin strategia de renovare pe termen lung.
Green Report a intrebat la Ministerul Dezvoltării dacă există o astfel de bază de date. „În prezent MDLPA [Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice și Administrației n.red.] nu dispune de o bază de date privind performanța energetică a clădirilor rezidențiale și publice, cu date prezentate uniform, complete și actualizate, nefiind disponibil un model funcțional pentru colectarea, utilizarea și monitorizarea acestora”, ne-a răspuns Serviciul de comunicare din cadrul ministerului.
Datele existente la nivel național privind performanța energetică a clădirilor, spune sursa citată, nu sunt centralizate sistematic, nefiind prevăzute cerințe de colectare și raportare a informațiilor cu relevanță asupra performanței energetice a clădirilor.
„În ceea ce privește datele din certificatele de performanță energetică (CPE) elaborate de auditorii energetici pentru clădiri, acestea sunt transmise sub diferite formate (PDF, Word, Excel, imagine), dar nu sunt agregate și colectate într-un format electronic standardizat, astfel că nu pot fi utilizate pentru o bază de date cuprinzătoare”, se mai arată în răspunsul formulat de minister.
Reprezentanții ministerului spun însă, că începând cu 2021 instituția a făcut demersuri „care vin în sprijinul dezvoltării unei baze de date, unitară și operațională de tip open-data, cu date esențiale despre clădiri, pentru a permite actualizarea în timp real printr-un proces automatizat”.
Iar cu bani veniți prin Planul Național de Redresare și Reziliență, MDLPA, va face Registrul național al clădirilor, cu scop de monitorizare a datelor privind renovarea energetică (economiile de energie, reducerea emisiilor), vulnerabilitatea seismică, reglementările de urbanism aplicabile și alte caracteristici ale clădirilor. Termenul pentru realizarea registrului este 2025, când va fi disponibil un program pilot.
