text de Calin Cosmaciuc
Impulsionata de regulile europene, Romania a inceput, in ultimii ani, tranzitia de la o tara "cenusie", in care protectia mediului era mai mult o moda, catre una "verde", in care e o necesitate. Insa, desi activitatea industriala e mai mica decat inainte de 1989, tara iese greu din era "marilor colosi". Aceasta intrucat am mostenit nu numai o parte din industrie, ci si multe alte lucruri care ne influenteaza viata de zi cu zi: retelele de apa s-au invechit, depozitele de deseuri nu respecta standardele europene, iar romanii nu stiu sa consume eficient energia.
Anul trecut a adus o crestere a cheltuielilor de mediu raportate de companii si de stat, iar 2007 inseamna primele programe trimise la Bruxelles pentru a accesa fonduri structurale. Si patronii marilor companii industriale sunt nevoiti sa umble la bugete. Aceasta anuntata ploaie de bani suna bine, dar, spun scepticii, trebuie sa ne ferim de lozinci si sa vedem cata treaba sunt in stare sa faca autoritatile si cum respecta regula jocului companiile. Macar de acum incolo.
In primul an de Uniune Europeana, sute de firme romanesti trebuia sa-si rezolve problemele de mediu. Acest lucru nu s-a intamplat, desi a existat un avertisment major: intreruperea temporara a activitatii la Rafinaria Arpechim, apartinand grupului OMV Petrom. Numarul companiilor din Romania care au probleme de mediu ajunge la 660. Acestea trebuie sa se alinieze la Directiva Comisiei Europene cu privire la prevenirea si controlul integrat al poluarii (IPPC). Dintre ele, 161 au obtinut de la UE perioade de tranzitie, lucru reusit in general de companii mari, intre care Arpechim si Mittal Steel. La sfarsitul lunii octombrie, ministrul mediului, Attila Korodi, a anuntat inchiderea a cinci societati: Casirom Turda, Romaltyn Minning Baia-Mare, Agroflip Bontida, Carbid Fox Tarnaveni si Venus Oil Reg Ramnicu Sarat. Primele patru insa nici macar nu mai functionau.
Sunt cateva lucruri de facut in urmatorii ani, cu costuri evaluate la aproximativ 29 de miliarde de euro, din care mai mult de jumatate (15 miliarde de euro) pentru infrastructura de apa si canalizare.
Ce avem de facut:
– Retele de apa potabila
– Sisteme de canalizare si epurare
– Imbunatatirea managementului deseurilor
– Reducerea zonelor poluate istoric
– Retehnologizarea CET-urilor
– Protectia biodiversitatii si a patrimoniului natural
– Infrastructura de aparare impotriva inundatiilor
– Interventii asupra eroziunii costiere
2,3 miliarde de euro, cheltuieli in anul 2006
Potrivit Institutului National de Statistica, anul trecut au crescut cheltuielile de mediu in Romania de la 1,9% din PIB, in 2005, la 2,3% din PIB. Suma alocata a fost de 8 miliarde de lei noi (aproximativ 2,3 miliarde de euro). Este vorba despre totalul banilor alocati de administratia publica locala si central si de companiile private. Investitiile au reprezentat aproximativ o treime din aceasta suma.
Producatorii specializati ocupa primul loc, urmati de cei nespecializati si de administratie. Un clasament al domeniilor in care au fost cheltuiti banii are pe primul loc eliminarea deseurilor si a apelor uzate, urmata de protectia apei si de protectia aerului.
Necesar in marile industrii: zeci de milioane de euro pe an
"Green Report" a chestionat mari companii romanesti din industria petroliera, siderurgie, ciment si aluminiu pentru a afla cat si cum se aloca pentru protectia mediului. Nu am primit raspunsuri de la Holcim (ciment) si ALRO (aluminiu). Au raspuns Arcelor Mittal Steel, Rompetrol si Petrom.
ARCELOR MITTAL STEEL, SIDERURGIE. Augustine Kochiparampil, CEO la Arcelor Mittal Steel, spune ca firma a realizat o serie de proiecte, inclusiv legate de calitatea aerului si a apei. In urma unui control efectuat de Garda de Mediu la inceputul anului, cei de la Mittal au promis ca vor face investitii importante, reusind sa-si pastreze avizul de functionare.
Conform oficialilor companiei, la ora actuala sunt in curs de implementare 64 de proiecte de mediu, in valoare de peste 53 de milioane de dolari. Pachetul le include pe cele convenite impreuna cu Garda Nationala de Mediu. Investitia din acest an in diverse proiecte de mediu a fost de 19 milioane de dolari.
Primul proiect finalizat, inclus in Programul de Conformare, a fost epurarea apelor uzate de la spalarea gazelor de convertizor si recuperarea slamului, investitie de 1,2 milioane de dolari. Programul a continuat cu o investitie de doua milioane de dolari pentru modernizarea instalatiei de ape fenolice de la Uzina Cocso-Chimica, modernizarea instalatiei de stripare si refacerea bazinelor de omogenizare si aerare de la Cocserie.
Un al treilea proiect finalizat, in cadrul Programului de Conformare, a constat in implementarea unui sistem de masurare si colectare on-line a emisiilor de pulberi si de gaze la cosuri, valoarea acestuia fiind de 700.000 de dolari.
Arcelor Mittal Galati a inaugurat, recent, si instalatia de desprafuire de la Furnalul 5, valoarea investitiei fiind de 7,5 milioane de dolari. Instalatia de desprafuire aspira peste 860.000 mc/ora in opt puncte de colectare. In urma punerii in functiune a acestei instalatii, cantitatea de praf din aerul evacuat de la Furnalul 5 va scadea de la 4 grame/mc, la 10 miligrame/mc. In perioada 2002-2006, combinatul a investit 76 de milioane de dolari in proiecte de protectie a mediului. Potrivit oficialilor Arcelor Mittal Steel, compania din Galati s-a angajat fata de autoritati sa investeasca 76 de milioane de dolari in protectia mediului. "Ne-am respectat toate obligatiile de mediu incluse in contractual de privatizare, iar AVAS a monitorizat combinatul si a certificate indeplinirea clauzelor contractuale", spune Kochiparampil.
"Arcelor Mittal Galati avea deja un program de conformare agreat cu Garda Nationala de Mediu si era in proces de implementare a proiectelor incluse in acest program. Asa cum am explicat, avem un numar mare de proiecte de mediu in curs de implementare si vom finaliza toate obiectivele asumate. Dupa cum am mai spus, pana la finele lui iulie, am investit peste 19 milioane de dolari in diverse proiecte de mediu incluse in Programul de Conformare. Prin urmare, nu este un rezultat al unor stimuli exteriori, ci al politicii noastre sa ne indeplinim toate obiectivele legate de protectia mediului. Nu ne limitam la minimumul legal in ceea ce priveste protectia mediului. Spre exemplu, din cele 64 de proiecte care sunt in curs de implementare, doar 13 sunt in Programul de Conformare. In plus, suntem in curs de a stabili un program pentru plantarea unui milion de copaci in urmatorii patru-cinci ani", adauga el.
In plus fata de investitiile in curs, de 53 de milioane de dolari, oficialii Arcelor Mittal Steel au identificat si alte proiecte, de sute de milioane de dolari, pe care le vor implementa in perioada 2008-2014. "In acest fel vom putea sa ne conformam complet cerintelor europene legate de protectia mediului. Termenul-limita pentru conformarea cu reglementarile Uniunii Europene in privinta mediului este sfarsitul lui 2014. Arcelor Mittal Galati s-a angajat sa se conformeze cu aceste reglementari cu sase luni in avans, adica la mijlocul lui 2014",
spune Kochiparampil.
ROMPETROL. Oficialii companiei petroliere considera ca problemele principale sunt legate de poluarea istorica, produsa inaintea privatizarii companiilor din sector: "Practic, toate companiile petroliere din Romania au probleme cu terenuri contaminate in trecut, pe care astazi trebuie sa le redea circuitului normal, in special din considerentul reducerii riscurilor de expunere la contaminare a angajatilor si a populatiei din apropiere".
Reprezentantii Rompetrol spun ca Rafinaria Vega a investit in perioada 2000-2006 aproximativ 31 de milioane de dolari pentru indeplinirea programelor de conformare si de management al mediului, dintr-un nivel total al investitiilor de peste 38 de milioane de dolari. "Anul acesta, compania a investit circa 6 milioane de dolari pentru masuri de protectie a mediului, reducerea emisiilor si a consumului energetic."
In cazul Petromidia, investitiile directe de mediu din perioada postprivatizare au totalizat 40 de milioane de dolari. Reprezentantii companiei au explicat ca au alocat fonduri pentru diminuarea concentratiilor de dioxid de sulf si de compusi organici volatili in aer, pentru monitorizarea integrata a emisiilor la cosuri, pentru eliminarea deseurilor periculoase prin valorificarea lor.
La Petromidia, o companie a grupului, Ecomaster-Servicii Ecologice a modernizat statia de epurare a apelor uzate (6,3 milioane de euro). Statia de epurare colecteaza si trateaza fluxurile de ape industriale si menajere impure din Rafinaria Petromidia, Rompetrol Petrochemicals, Centrala Termoelectrica Midia, cele rezultate din activitatile Petromar si apele uzate menajere ale orasului Navodari. Proiectul a vizat implementarea unor tehnologii performante in scopul reducerii concentratiei impuritatilor din apa evacuata in Marea Neagra.
In 2001, cand a cumparat Petromidia de la stat, Rompetrol a promis investitii tehnologice si de mediu de 225 de milioane de dolari. Programul de investitii a totalizat 300 de milioane de dolari. Reprezentantii Rompetrol spun ca AVAS a inaintat grupului, la inceputul acestui an, documentul care atesta recunoasterea indeplinirii de catre investitor a tuturor obligatiilor asumate. O investitie de 250 de milioane de dolari, la Petromidia, va avea drept rezultat procesarea a 5 milioane de tone de titei anual, in loc de 4 milioane. Investitiile in tehnologie vor aduce scaderea cu 20% a poluarii si a emisiilor pe tona de produs petrolier obtinut, afirma cei de la Rompetrol. La Vega, ei doresc sa continue programul de reducere a consumului de energie si de apa cu 4% anual.
Reprezentantii grupului adauga faptul ca au planificate, pentru 2008-2010, atat proiecte de conformare cu legislatia comunitara, cat si altele, "voluntare", care sa creasca interesul investitorilor si increderea clientilor. Grupul petrolier mai afirma ca va lansa in curand proiecte in domeniul energiei regenerabile. Sumele alocate nu au fost facute publice intrucat, afirma cei de la Rompetrol, investitiile trebuie communicate mai intai Bursei de Valori Bucuresti, acolo unde sunt listate majoritatea companiilor din grup care vor fi implicate.
I-am intrebat pe oficialii companiei petroliere daca a fost cazul Arpechim un precedent care i-a determinat sa investeasca mai mult in protectia mediului. "In Grupul Rompetrol, investitiile de mediu sunt efectuate la timp sau chiar in avans, nu exista cazuri de neconformare. De altfel, grupul si-a schimbat demult atitudinea prin aceea ca obiectivul managementului protect iei mediului a evoluat de la simpla "conformare cu legea" catre obiectivul "excelenta". Cazuri similare celui mentionat reprezinta pentru noi o confirmare a faptului ca strategia noastra in acest domeniu este corecta".
PETROM: Conform reprezentantilor Petrom, compania a investit echivalentul a 35 de milioane de euro anul trecut si 32 de milioane de euro in 2005 pentru masurile de conformare aplicate in baza autorizatiilor de mediu. Este vorba despre proiecte la Petrobrazi, Arpechim, Doljchim, precum si despre alte obiective modernizate.
Proiectele de mediu din anii urmatori sunt parte a bugetului de investitii pana in 2010, de peste 3 miliarde de euro.
Tinte pe termen lung:
– eficienta energetica;
– gestiunea deseurilor si prevenirea si gestionarea situatiilor de poluare accidentala;
– reducerea emisiilor de CO2.
Reprezentantii companiei petroliere mai spun ca au cheltuit 1,2 milioane de euro pentru construirea a trei parcuri ecologice, la care se vor adauga, anul viitor, inca doua. Un alt proiect de CSR, "Resurse pentru viitor", vizeaza schimbarea mentalitatii in ceea ce priveste folosirea responsabila a resurselor naturale.
Sulfina Barbu: "Era destul timp pentru a rezolva problemele"
Fostul ministru al mediului, Sulfina Barbu, ne-a declarat ca, in perioada 2005-aprilie 2007, companiile din Romania au facut investitii de mediu totalizand 900 de milioane de euro. Suma totala a investitiilor necesare ar fi fost de 2 miliarde de euro. Aceasta situatie se refera la cele 400 de societati comerciale care trebuiau sa se conformeze Directivei IPPC (prevenirea si controlul poluarii) pana pe 30 octombrie. "Aceasta lista a celor 400 dateaza de doi ani. Era destul timp", considera Sulfina Barbu. "Nu stim cate dintre aceste companii au indeplinit normele, ministerul nu a anuntat acest lucru."
Fostul demnitar a avertizat ca momentul 30 octombrie a fost ratat, in sensul ca doar pe cinci intreprinderi din cele 400 s-a pus lacatul, iar, din acestea, patru oricum nu mai functionau. Sulfina Barbu atrage atentia si asupra unei alte situatii. "Una dintre aceste intreprinderi, Romplumb Baia-Mare, a decontat, anul trecut, sume mari pentru cheltuieli de mediu. In realitate, banii au fost cheltuiti pe reparatii la imobile si pe
mobila".
Sulfina Barbu, fost ministru al mediului, spune ca, atunci cand a plecat de la minister, erau aproape finalizate 10 proiecte pe fonduri structurale in domeniul apei. Cu toate acestea, doar patru proiecte au fost trimise Comisiei Europene in aceasta toamna. Ea considera ca, daca erau trimise toate proiectele, se putea accesa un avans de 376 de milioane de euro, lucru care nu s-a intamplat insa. Banii nu se pierd, dar, considera
fostul ministru, nu e eficient ca proiectele sa se aglomereze in acelasi timp. "Trebuia sa se implice ministrul sa le spuna operatorilor de apa ce conditii trebuie sa indeplineasca".
Radiografia industriilor
PETROLUL. "Se misca. Si Rompetrol, si Lukoil si Petrom au facut investitii. Insa, in cazul Petrom, OMV trebuie sa-si asume ce a inceput, si ma refer aici la poluarea si deversarea legata de activitatile de exploatare si de explorare. Conform contractului de privatizare, compania are de achitat anual 50 de milioane de euro pentru mediu. Nu cred ca au cheltuit acesti bani", spune fostul ministru al mediului.
SIDERURGIE. "Mai sunt multe de facut. Din cauza privatizarilor intarziate, au intarziat si investitiile de mediu. La Mittal si-au asumat aceste cheltuieli, ramane sa le si faca."
CIMENTUL. "O mare parte din probleme s-au rezolvat. Au venit multinationalele, care si-au asumat costurile de mediu, stiind ca de aici vin beneficii pe piata europeana. Ei stiu, de exemplu, ca banca nu iti mai da credite daca nu ai cheltuit pentru protectia mediului. In ultimii doi ani s-au
investit 250 de milioane de euro pentru aceasta.", a mai declarat Sulfina Barbu
Avem mari probleme cu apa
In anul 2006, 80% din apele uzate, provenite de la principalele surse de poluare, au ajuns in rauri fie neepurate, fie insuficient epurate, potrivit unui studiu al Ministerului Mediului. Apele au fost evacuate, in cea mai mare cantitate, de organizatii din sectorul energetic si din cel rezidential. Majoritatea statiilor de epurare au functionat necorespunzator.
In acelasi an, au fost 63 de cazuri de poluari accidentale, majoritatea cu petrol. In stalatiile de canalizare si statiile sunt vechi, iar banii sunt putini, este concluzia unui alt document, din anul 2005. Costurile directivei europene, care prevede eliminarea azotului si a fosforului prin epurare, sunt, in cazul Romaniei, de 9,5 miliarde de euro – 5,7 miliarde de euro pentru statii si 3,8 miliarde pentru canalizare.
Doar 65% din populatie are acces la apa potabila din reteaua publica, procent mult sub media europeana.
Doar 73% din lungimea totala a stra zi lor beneficiaza de retele de canalizare in mediul urban. In statiile de epurare a apelor uzate se epureaza doar 77% din debitul total evacuate prin retele publice de canalizare.
In concluzie, doar jumatate din populatia Romaniei are si apa, si canalizare, o treime nu are nici una nici alta, iar restul doar apa, nu si canalizare. Dintre tarile UE, doar Polonia are nevoie de investitii mai mari decat Romania.
Aproximativ 75% din actuala retea de alimentare cu apa trebuie inlocuita, din cauza materialelor din care e construi ta si a faptului ca apa e contaminata cu produsi de coroziune si impuritati rezultate din accidente frecvente.
In zonele rurale, 67% dintre locuitori nu au acces la alimentarea cu apa potabila, iar 90% nu sunt conectati la canalizare.
Ce facem cu deseurile?
Pentru managementul deseurilor sunt alocate, din fondurile structurale, 1,1 miliarde de euro.
O treime sunt cele denumite "municipale", provenite din consumul populatiei si din constructii. Majoritatea depozitelor pentru aceste deseuri sunt considerate "neconforme" normelor europene.
Celelalte doua treimi din deseuri provin din productia industriala si agricola. Dintre acestea, majoritatea provin din activitatile extractive, urmate de cele din energie, metalurgie si petrochimie. Doar 15 dintre cele 169 de depozite din toata tara sunt conforme directivei europene in domeniu. Aceasta inseamna ca ele trebuie inchise in urmatorii ani.
Cet-urile vor miliarde
Termocentralele, care, intre altele, utilizeaza metode invechite de depozitare a deseurilor, necesita investitii de mediu in valoare totala de 2,4 miliarde de euro. Conform ministrului economiei, Varujan Vosganian, cea de la Isalnita va necesita 570 de milioane de euro, cea de la Rovinari – 705 milioane de euro, iar cea de la Turceni – 760 de milioane de euro. Nu exista riscul inchiderii lor din cauza problemelor de mediu. Acest lucru va fi acut in jurul anului 2010, conform oficialilor din Ministerul Economiei.
Exista insa si proiecte noi. Compania energetica Enel a anuntat ca va construi la Galati o termocentrala "ecologica", proiect estimat la 1 miliard de euro. Lucrarile vor incepe in anul 2009 si vor dura patru ani. Studiu de fezabilitate va fi gata la sfarsitul anului.
Termocentrala va functiona pe carbune, conform The Monney Channel. Firma Global International 2000 din Bucuresti a concensionat 36,5 hectare de teren, suprafata pe care va construi, impreuna cu Enel, cea mai mare termocentrala pe carbune din sud-estul Europei. Terenul este concesionat pe perioada maxima de 49 de ani, cu posibilitatea prelungirii cu alti 24 de ani si cinci luni, nefiind exclusa extinderea pe noi suprafete. Actuala termocentrala de la Galati, Electrocentrale SA, aflata in subordinea Termoelectrica, functioneaza pe gaz metan si pacura. Unitatea mai preia insa gaz de cocs si gaz de furnal de la combinatul siderurgic Arcelor Mittal Galati. Electrocentrale produce simultan energie electrica si termica. Termoelectrica urmareste infiintarea unei societati mixte, impreuna cu un investitor, pentru realizarea de noi grupuri de producere a energiei in cadrul termocentralei Galati.
Turceni, cel mai mare numar de emisii de carbon
Emisiile anuale de dioxid de carbon din Romania se cifreaza, in prezent, la 34,4 milioane de tone, dar vor ajunge la 45,2 milioane de tone in urmatorii zece ani, potrivit Agentiei de Monitorizare a Emisiilor de Carbon (CARMA). Complexul energetic Turceni produce cea mai mare cantitate de energie si de emisii de carbon. Conform Mediafax, Comisia Europeana (CE) a redus, in octombrie, cotele anuale de emisii de dioxid de carbon (CO2) in industria romaneasca, pentru perioada 2008-2012, cu 20,7%, de la 95,7 milioane de tone, cat ceruse statul roman pentru toate activitatile economice, la 75,9 milioane de tone. Totodata, CE a redus cu zece procente plafonul emisiilor Romaniei pentru anul 2007, fata de planul national de alocare stabilit de autoritatile romane pentru anul in curs.
Energia verde, ultima pe lista
Formele de energie verde nu sunt o prioritate pentru autoritatile romane. Asa cum am aratat intr-un numar precedent, piata certificatelor verzi functioneaza defectuous, iar, conform oficialilor mai multor companii mari, statul nu-i incurajeaza pe investitorii in domeniu. Despre Romania se spune ca are un potential urias in domeniul formelor de energie regenerabila, insa nu este fructificat in acest moment. Mai multi oficiali si specialisti au estimat ca, in ciuda valului de anunturi privind investitiile in eoliana, Romania va cunoaste un "boom" abia peste patru sau cinci ani. Conform ministrului economiei, Varujan Vosganian, in domeniul energiei verzi trebuie pompati 1,8 miliarde de euro.
Unde merg banii europeni
Conform Programului Operational Sectorial (POS) Mediu – documentul de programare a Fondurilor Structurale si de Coeziune care stabileste strategia de alocare a fondurilor europene – Romania va primi bani de la Uniunea Europeana pentru a investi in sase axe prioritate.
Prima dintre acestea, extinderea si modernizarea infrastructurii de apa si apa uzata, are alocate un total de 3,266 miliarde de euro, din care grant UE 2,777 miliarde de euro. Aceasta axa prioritara va beneficia de cea mai mare parte din fondurile europene pentru POS Mediu (60%).
Pentru dezvoltarea sistemelor de management integrat al deseurilor si reabilitarea siturilor contaminate istoric, Romania va investi 1,168 miliarde Euro, din care grant UE 0,934 miliarde de euro. Scopul investitiilor pe aceasta axa este de a creste atractivitatea diverselor zone pentru investitori si vizitatori, dar si de a reduce efectele negative ale zonelor contaminate, in vederea asigurarii conditiilor de viata corespunzatoare pentru comunitatile locale.
In ceea ce priveste reducerea poluarii si diminuarea efectelor schimbarilor climatice prin restructurarea si reabilitarea sistemelor de incalzire urbana pentru atingerea tintelor de eficienta energetica in localitatile cele mai afectate de poluare, acestea beneficiaza de 0,458 miliarde de euro, din care grant UE 0,229 miliarde de euro. In plus, pentru implementarea sistemelor adecvate de management pentru protectia naturii, Romania va cheltui 0,215 miliarde de euro (din care grant UE 0,172 miliarde de euro) si 0,329 (din care grant UE 0,27 miliarde de euro) pentru dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale in zonele cele mai expuse la risc. Asistenta Tehnica este axa prioritara pentru care sunt alocati cei mai putini bani, 0,174 miliarde de euro (din care grant UE 0,13 miliarde de euro).
O jumatate de miliard de euro de la stat, in 2008
In 2008, bugetul de stat pentru mediu va creste cu 18% fata de anul in curs. Ministerul Mediului si Dezvoltarii Durabile publica, la sfarsitul lunii octombrie, propunerea de buget pentru 2008. Suma totala la care acesta se ridica era de 1,82 miliarde de lei. Ministrul mediului, Attila Korodi, explica atunci ca 1,23 miliarde de lei provin de la bugetul de stat, 253,6 milioane vin din credite externe, iar restul de 342,5 milioane de lei, din credite externe nerambursabile. Prin comparatie cu anul 2007, bugetul in aceasta forma este mai mare cu 17,66%. Capitolul care beneficiaza de cea mai mare crestere bugetara este acela care se refera la transferuri intre unitati ale administratiei publice. In 2008, Ministerul Mediului va pune la dispozitia autoritatilor publice locale aproximativ 112 milioane de lei pentru investitii in teritoriu, in domeniul protectiei mediului. Celor 286 de obiective investitionale in domeniul apelor, prevazute pentru 2008, le-au fost alocate de la buget 752 de milioane de lei. "Proiectele noastre se concentreaza pe modernizarea Romaniei dincolo de Capitala, in principal pe dezvoltarea si europenizarea satelor si ale oraselor din tara noastra", ne-au declarat oficiali din minister.
Unde vor merge banii dv.
Cea mai mare suma din bugetul ministerului (803 milioane de lei) va fi pentru cheltuieli de capital. Din acestea, 752 de milioane sunt alocate investitiilor in domeniul apelor. Banii vor fi folositi pentru regularizari ale cursurilor de ape pe circa 210 km, constructia a aproximativ 84 km de diguri, amenajarea de albii pe 124 km, aparari si consolidari de maluri pe circa 170 km, precum si marirea capacitatii de acumulare cu aproape 5 milioane de metri cubi. Printr-o astfel de capacitate, unui oras mediu i se poate asigura alimentarea cu apa a populatiei circa doua luni.
Alte cheltuieli:
– peste 600 de milioane de lei pentru consolidarea falezelor, apararea impotriva inundatiilor, sistemul informational pentru managementul integrat al apelor, diminuarea riscurilor de calamitati naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta, precum si gospodarirea apelor etc.
– renaturarea Deltei Dunarii, conform masterplanului
– 52 de milioane, in cercetarea fenomenelor atmosferice si a schimbarilor climatice.
Proiectele continuate
DOMENIUL APELOR.
– Proiectul "Sistem Informational, Decizional, Hidrologic (DESWAT). Proiectul a avut alocate pentru anul 2007 – 22.297.000 lei, iar suma propusa pe 2008 este de 17.567.000 lei
– Proiectul privind apararea impotriva inundatiilor in zona de sud-vest a Romaniei aprobat in boardul Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei (anul 2007 – 7.126.000 lei, pentru 2008 fiind propusa suma de 62.800.000 lei)
– Proiectul privind investitiile prioritare pentru gospodarirea apelor aprobat in boardul Bancii de Dezvoltare a Consiliului Europei, care cuprinde 223 de obiective de investitii (ANAR) – (anul 2007 – 130.402.000 lei, propus pentru anul 2008 – 298.750.000 lei)
– Sistem informational pentru managementul integrat al apelor (WATMAN) – anul 2007 – 5.000.000 lei
– Lucrari de consolidare a falezelor (anul 2007 – 200.000.000 lei)
– Proiect pentru diminuarea riscurilor in cazul producerii calamitatilor naturale si pregatirea pentru situatii de urgenta a componentei C – Reducerea riscurilor in caz de inundatii si alunecari de teren (anul 2007 – 58.230.000 lei, propus pentru anul 2008 – 60.600.000 lei )
POLITICI GLOBALE.
– Proiectul Servicii Municipale (pentru anul 2007 – 10.401.000 lei, pentru 2008 fiind propuse 29.098.000 lei)
– Proiect pentru prevenirea catastrofelor naturale – monitorizarea poluarii aerului (anul 2007 – 35.145.000 lei)
– Proiecte de asistenta tehnica pentru pregatirea proiectelor din domeniul managementului resurselor de apa si apa uzata si managementul integrat al deseurilor (PHARE si ISPA) (anul 2007 – 20.000.000 lei)
METEOROLOGIE.
– Proiectul privind asigurarea veghei meteorologice si urmarirea sistematica si completa a evolutiei vremii, colectarea si procesarea datelor, formarea si intretinerea Fondului national de date meteorologice (in anul 2007 – 50.357.000 lei, propunerea pentru anul 2008 fiind de 52.717.000 lei)
(A contribuit Alexandra Kartman)
