Romania va celebra duminica Ziua Mondiala a Apei, o initiativa ce a decurs din Conferinta Natiunilor Unite pentru Mediu si Dezvoltare, organizata in anul 1992, la Rio de Janeiro, potrivit Administratiei Nationale ‘Apele Romane’ (ANAR), anunta Agerpres.
Organizatia Natiunilor Unite a declarat intervalul 2005-2015 ca fiind Deceniul International al Natiunilor Unite in lupta ‘Apa pentru Viata’. ‘Resursele de apa nu sunt inepuizabile, trebuie sa ne gandim la ceea ce lasam mostenire generatiilor care ne urmeaza. Prin realizarea obiectivelor dezvoltarii durabile, putem contribui la asigurarea apei pentru toate folosintele si putem diminua efectul negativ al poluarii’, considera Vasile Pintilie, director general al ANAR. La randul sau, Koichiro Matsuura, Directorul General al UNESCO indeamna toate natiunile la cooperare si colaborare pentru importanta intelegerii si solutionarii problemei apelor transfrontaliere.
‘Daca exista multe elemente care diferentiaza o natiune de alta, daca suntem tari atat de diferite si dispunem de culturi diferite, avem un singur lucru care ne uneste permanent. Apele Transfrontaliere pe care le impartim si le gestionam impreuna! Apa trebuie sa uneasca natiunile si nu sa le desparta’, a declarat Matsuura. Pana in prezent, din datele puse la dispozitie de ANAR, au fost identificate 276 de corpuri de apa transfrontiere si 273 de acvifere transfrontaliere, de care depinde 40 la suta din populatia lumii. In ultimii 60 de ani, s-au incheiat peste 200 de acorduri internationale privind apa, raportandu-se 37 cazuri de violenta intre state din cauza acestei surse.
Acordurile incheiate de Romania cu tarile vecine si regulamentele atasate la acestea contin masuri concrete referitoare la managementul si protectia resurselor de apa cu referire, in special, la cantitatea si calitatea apelor transfrontaliere, evenimentele hidrologice extreme si lucrarile hidrotehnice existente in bazinele hidrografice. In plus, acordurile bilaterale, precum si regulamentele definesc, printre altele, zonele de interes comun pentru raurile transfrontaliere (de exemplu, Crisurile, Timis, Bega, Somes), precum si managementul comun al lucrarilor hidrotehnice in cazul raurilor de frontiera, cum ar fi Dunarea sau Prutul.
Conform celor mai recente date ale ANAR, in anul 1990 se inregistra o cerinta de apa de 20,4 miliarde metri cubi, cea mai mare valoare inregistrata in ultimii 20 de ani. Incepand cu anul 2001, cerinta de apa s-a redus la jumatate. De asemenea, cerinta de apa pentru anul 2009 a scazut cu aproape un 1 miliard mc fata de anul 2008. Astfel, daca anul trecut volumul de apa solicitat de catre agentii economici se situa la valoarea de 9,44 miliarde mc, pentru anul 2009 previziunile sunt de 8,50 miliarde mc, din care 1,82 miliarde mc pe primul trimestru.
Din cerinta totala de apa pentru anul in curs, cea mai mare pondere o reprezinta cerinta de apa pentru industrie (69,1 la suta), urmata de agricultura (16,3 la suta) si populatie (14,6 la suta). Resursele de apa ale Romaniei sunt relativ sarace si neuniform distribuite in timp si spatiu, insumand 140 miliarde mc, volum care reprezinta apele de suprafata – rauri, lacuri, fluviul Dunarea – si ape subterane. Principala resursa de apa a Romaniei o constituie raurile interioare. Pe teritoriu sunt inventariate si codificate un numar de 4.864 cursuri de apa, cu o lungime de aproximativ 78.905 kilometri.
Raportat la populatia actuala a tarii, Romania dispune de o resursa specifica de apa, utilizabila in regim natural de 1870 mc/locuitor pe an, luand in consideratie numai aportul raurilor interioare, situand din acest punct de vedere tara noastra in categoria tarilor cu resurse de apa relativ reduse in raport cu resursele altor tari, media pentru Europa fiind de 4000 mc/loc. Fluviul Dunarea, al doilea ca marime din Europa, cu o lungime de 2.850 km, din care 1.075 km pe teritoriul Romaniei, cu un stoc mediu la intrarea in tara de 174 miliarde mc/an, este considerat cea mai bogata sursa de apa.
