Oamenii care lucrează în serviciile de meteorologie din România au la dispoziţie cele mai performante echipamente finanţate din fonduri europene, anunță ministrul Mediului, Apelor şi Pădurilor, Mircea Fechet. Oficialul a participat la evenimentul dedicat finalizării Contractului de achiziție publică de proiectare și execuție lucrări încheiat între Asocierea Rartel S.A. – Leonardo Germany GMBH şi Administratia Nationala de Meteorologie RA – „Modernizarea rețelei de radare meteorologice (7 radare meteorologice Doppler, dual-polarimetrice, în bandă S)”, din cadrul Proiectului „Modernizarea infrastructurii de monitorizare și avertizare a fenomenelor hidro-meteorologice severe în vederea asigurării protecției vieții și a bunurilor materia-le – INFRAMETEO”.Ca urmare a acestor investiţii, vom avea servicii meteo mai precise, mai rapide şi mai performante. Fiecare din aceste radare poate monitoriza o zonă geografică circulară cu o rază de până la 230 km şi se va întâmpla acest lucru 24h/zi, 7 zile din şapte.
Valoarea totală a contractului se ridică la 246,055 milioane lei (aproximativ 50 de milioane de euro), din care 207,571 milioane de lei reprezintă finanţare eligibilă nerambursabilă din Fondul de Coeziune. Proiectul este cofinanţat din Fondul de Coeziune, prin Programul Operaţional Infrastructură Mare (POIM) 2014-2020.
Obiectivul general al proiectului este dezvoltarea sistemului naţional de moni-torizare şi avertizare a fenomenelor meteorologice periculoase pentru asigurarea protecţiei vieţii şi a bunurilor materiale.
”Aş vrea să nu uităm că anul acesta Ziua Mondială a Meteorologiei a avut ca temă „În prima linie a schimbărilor climatice”, ceea ce subliniază importanţa colegilor meteorologi și a serviciilor meteo în viaţa de zi cu zi. Ca urmare a acestor investiţii vom avea servicii meteo mai precise, mai rapide şi mai performante. Dacă am înţeles bine, fiecare din aceste radare poate monitoriza o zonă geografică circulară cu o rază de până la 230 km, 24h pe zi, 7 zile din şapte, astfel încât vom afla din timp informaţii referitoare la detecţia şi monitorizarea structurilor noroase generatoare de precipitaţii abundente şi la fenomenele meteorologice severe asociate. Asta înseamnă că putem furniza date importante pentru cetăţeni, pentru viaţa noastră, dar şi pentru alte instituţii la fel de importante în structura statului român. Nu pot să nu mă gândesc la Ministerul Apararii Nationale, la Ministerul Agriculturii, la colegii de la ROMATSA, la colegii de la Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA). Așadar, felicit din inimă colegii meteorologi și pe toți partenerii pe care i-am avut alături în proiect și nu pot decât să sper că vom continua această serie de lucruri bune, fie că le finanțăm din POIM sau din PNRR, pentru că este extraordinar când beneficiem și de finanțare și de expertiză și de tehnologiile cele mai noi”, a afirmat Mircea Fechet.Prin performanţa noilor radare, vom putea afla din timp dacă avem fenomene meteo extreme, dacă e cazul să ne pregătim pentru o eventuală viitură.
„Ne aflăm la finalul unuia dintre cele mai importante obiective din cele şapte ale proiectului Inframeteo şi anume, finalizarea lucrărilor din cadrul contractului de proiectare şi execuţie pentru modernizarea reţelei de radare meteorologice. Şapte radare meteorologice noi, dual polarimetrice Doppler, în bandă S. Astăzi, facem recepţia finală a ultimului radar la Bucureşti, după celelalte şase din teritoriu care, în total, acoperă la nivel teritorial nevoile în ceea ce priveşte detecţia şi monitorizarea fenomenelor meteorologice extreme. Celelalte radare au fost amplasate şi s-a făcut recepţia în teritoriu, la Craiova, Oradea, Timişoara, Bobohalma, Iaşi, Bârnova, Medgidia”, a precizat Elena Mateescu, director general ANM.
