Necesarul investițiilor în creșterea eficienței energetice a clădirilor din România se ridică la 15 miliarde de euro, până în 2030, spune Șerban Danciu, country manager, Institutului European pentru Performanţa Clădirilor.
Potrivit declarațiilor reprezentantului Institutului European pentru Performanța Clădirilor, pentru perioada 2014 – 2020, în fapt 2017 – 2023, deoarece în primii trei ani nu au fost eliberate fonduri, România are alocați aproximativ 1,5 miliarde de euro pentru creșterea eficienție energetice a clădirilor. Efortul investițional este de 250 de milioane de euro anual.
Strategia energetică prevede reducerea consumului mediu anual de la 155 kWh/mp pentru încălzire, în anul 2015, la 110 kWh/mp, în 2030, pentru sectorul rezidențial. Ceea ce reprezintă la nivelul de 350 milioane de metri pătrați, suprafața rezindețială din 2015, o economie de aproximativ 1.350 mii tep până în anul 2030. Acești 1.350 mii tep corespund scenariului celui mai ambițios din Stategiei de mobilizare investiții elaborată de Ministerul Dezvoltării. Prin Stategia energetică ne-am fixat obiectiv să mergem pe scenariul cel mai ambițios, nu pentru cel modest, pentru care avem sume alocate până în 2020”, a explicat Danciu.
Acesta a subliniat faptul că există similitudini și în cazul clădirilor publice, unde avem o economie de 650 mii tep, în cazul Ministerului Energie, și de 520 mii tep, în cazul Ministerului Dezvoltării.
Dacă ne raportăm la scenariul cel mai ambițios al Ministerului Dezvoltării avem nevoie de investiții de 15 miliarde de euro până în 2030, din care 4 miliarde de euro pentru clădiri publice, ceea ce înseamnă un ritm de peste 1 miliard de euro pe an, ori noi avem decât 250 de milioane. Este clar că dacă vrem să ne atingem obiectivele din cadrul Strategie energetice, în special cele legate de importuri, și de obiectivele de eficiență energetică stabilite de Uniunea Europeană trebuie dezvoltate urgent alte soluții de finanțare pentru creșterea efienței energetice a clădirilor. Ar trebui reabilitați aproximativ 100 de milioane de metri pătrați, unde 55% reprezintă clădiri multifamiliale și 45% clădiri unifamiliale”, a mai spus Șerban Danciu.
Care sunt soluțiile?
Acesta a adăugat că pentru rezolvarea acestei probleme au fost elaborate trei soluții care trebuie să se regăsească în revizuirea Stategiei de mobilizare investiții, care trebuie făcută până pe 30 aprilie 2017.
[box type=”info” ]Propuneri:
pregătirea legislației aferente introducerii investițiilor prin intermediul companiilor de servicii energetice pentru renovarea termică a clădirilor publice în perioada 2017 – 2020;
îmbunătățirea schemelor de finațare adresate renovării termice a caselor unifamiliale;
pregătirea schemelor de finanțare pentru renovare clădiri rezidențiale multifamiliale în perioada 2020 – 2030.[/box]
În România, clădirile sunt pe primul loc între categoriile de consumatori din România, devansând industria. De asemenea, sărăcia energetică este printre cele mai mari din Uniunie Europeană. Astfel, ponderea cheltuielilor cu energia din bugetul unei familii din Germania este de 6%, în România media este 16%, dar pentru că nu avem o clasă de mijloc, peste 40% au peste 30% din bugetul familiei cheltuieli cu energia.
