România are cea mai mică amprentă ecologică din Uniunea Europeană, echivalentul a 1,4 planete, potrivit raportului Planeta Vie, realizat de WWF.
Rezultatul are de-a face mai mult cu prăbușirea industriei decât cu viziunea strategică a guvernelor. Deși s-au făcut câțiva pași pe traiectoria sustenabilității în ce privește gestionarea pădurilor și a râurilor, lipsește abordarea holistică, ce încorporează schimbările climatice și protejarea naturii, în general, în procesele de planificare general”, a spus Magor Csibi, directorul WWF-România.
Amprenta ecologică este un index ce măsoară presiunea pe care omenirea o exercită asupra ecosistemelor. Ea se obține raportând suprafața planetei la numărul de locuitori rezultând o suprafață de teren de care este nevoie pentru a se asigura necesarul de resurse și pentru a se neutraliza deșeurile generate de consumul nostru.
Conform raportului, cerința umanității este cu 50% mai mare decât capacitatea de regenerare a planetei. Ar fi nevoie de 1,5 planete pentru producerea tuturor resurselor necesare pentru a răspunde nevoilor actuale ale omenirii.
Acest exces global înseamnă, de exemplu, că tăierile de păduri se fac într-un ritm mai rapid decât cresc arborii, pomparea apei dulci se realizează cu o viteză mai mare decât capacitatea de restocare a acesteia în rezerve subterane, iar emisiile de dioxid de carbon depășesc capacitatea de absorbție pe care o are natura.
Cele 10 țări cu cele mai mari amprente pe cap de locuitor sunt: Kuweit, Qatar, Emiratele Arabe Unite, Danemarca, Belgia, Trinidad și Tobago, Singapore, Statele Unite ale Americii, Bahrain și Suedia.
