În jur de 180 de stakeholderi din rețeaua europeană Refresh s-au strâns astăzi la Berlin, pentru a discuta despre problema risipei alimentare. Printre participanți, s-au aflat reprezentanți au autorităților și ai unor inițiative de prevenire a risipei din peste 20 de țări din întreaga lume, printre care și România.
Germania, Belgia, Finlanda, Olanda, Marea Britanie, Italia, Spania, Franța, Taiwan, Grecia, Ungaria, Bulgaria, Danemarca, Chile, Slovenia, Slovenia, Luxemburg, Pakistan, Elveția, Irlanda, Cehia, Lituania, China, Turcia și chiar România – toate aceste state au fost reprezentate la conferința organizată astăzi de experții Comisiei Europene, în cadrul programului de combatere a risipei alimentare, REFRESH.
Am discutat cu Toine Timmermans, coordonatorul programului, despre așteptările pe care le au organizatorii conferinței și despre cele mai eficiente metode prin care putem convinge autoritățile, companiile și consumatorii că risipa alimentară este o problemă de care toți ar trebui să ne preocupăm.
Problemele abordate în cadrul discuțiile au fost diverse, de la cum putem identifica modele de succes și cum le putem replica în alte țări, la modalități prin care putem schimba comportamentul consumatorilor. Cert este că abordările diferă de la țară la țară.
Risipa alimentară – problemele diferă
În Germania, de exemplu, există o inițiativă prin care retailerii doresc să își educe angajații să prevină risipa. Reprezentanții statului spun că au ajuns la concluzia că astfel de modele sunt importante, însă că nu este ușor ca toți să se așeze la masă și să discute. „Fiecare are niște priorități pe care încearcă să le împingă la masa discuțiilor.” De aceea, spun ei, este mai bine să se lucreze în grupuri mici, dar dinamice și implicate.
În Spania, stakeholderii și autoritățile încă încearcă să cuantifice risipa și să o gestioneze, ținând cont de faptul că managementul deșeurilor este împărțit pe regiuni și nu există o strategie la nivel național.
Este interesantă și perspectiva celor din Ungaria. Aceștia cred că, în loc să implici mulți actori la nivel guvernamental, este mai bine să ai o singură persoană de contact în cadrul instituțiilor statului. Însă spun aceștia, acea persoană trebuie să fie dedicată total cauzei, ca să existe implicare și șanse de reușită.
În Olanda, unde discuțiile despre risipă au început în 2009, autoritățile se întreabă deja care ar trebui să fie următorii pași. O întrebare care, la finalul conferinței, rămâne oarecum fără răspuns…
În același timp, în România, normele legii pentru combaterea risipei au fost publicate pe site-ul Ministerului Agriculturii. Așa cum spun stakeholderii și autoritățile, legea nu este perfectă, iar normele nu pot rezolva problemele pe care le are legea, dar există optimismul că vor exista măsuri legislative complementare , care o vor face funcțională.
